Pentru toţi ignoranţii din lume, Moş Crăciun există. Şi poartă costum mov cu buline albe. Călătoreşte cu covorul şi bea cafea amară în fiecare dimineaţă. Apare în fiecare zi, cu cadouri cu tot, numai că voi nu le vedeţi. Pentru că purtaţi tocuri ca să faceţi găurele în asfalt moale şi încercaţi să puneţi cărţi de joc în mâini de oameni morţi. Eu sunt de unde a apărut magia, v-am îmbrăcat în velur, v-am iubit porii şi gropiţele, acum vă iubesc oasele şi aluniţele. Sunt apa din robinetul care a umplut lacul vostru de melancolie şi sunt focul din bricheta bic cu care vă aprindeţi marlborourile. Sunt ce vreţi voi, pentru voi, pentru că pot. Pentru că nu va văd decât ca pe nişte binoame desfăşurate după formule prost aplicate.
Pot să fiu şi nisip între degetele de la picioare, undeva risipit în tornada voastră de virgule şi puncte de suspensie în timp ce amestecaţi prost literele şi vă mestescati măselele. Când îmi vine să plâng râd.Mă ascund după perdeaua doremifasollasi-ului perpetuu în care ne găsim în timp ce înfloreşte o lalea undeva, într-o mână de pământ.
Trăiţi în era maimuţelor irascibile şi vă hrăniţi cu lapte din cutii cu vaci care se dau în leagăn desenate pe ele. Vă zdrobiţi unghiile în scoici şi respiraţi fum de plastic ars. Vă îndrăgostiţi de primăvara din mine ca apoi să mă urâţi pentru fulgii reci şi mă daţi pe toamna care joacă macao cu vara în bălţile de noroi din creierul vostru pistruiat. Aruncaţi cu pietre în zâmbete şi le transformaţi în lacrimi cu care umpleţi 13 borcane anual. Apoi le beţi.Şi vomitaţi puroi.
Nu vă insult, şi eu sunt ca voi.
miercuri, 4 noiembrie 2009
marți, 3 noiembrie 2009
Despre sfârşit de an
Poate facem revelionul împreună anul ăsta. Poate o să dansăm pe The Hooters în fuste lungi şi o să uităm de noi. Să bem vin în pahare de şampanie şi să mâncăm peşte cu furculiţe de salată. Poate dormim iar pe ţeava de sub bucata de gresie din baie şi poate o să fim pe principiul vaselor comunicante când vreunul din noi rămâne fără viaţă. Cineva o să scoată iar toate firele din priză pentru că nu o să găsească întrerupătoarele iar a doua zi o să bem nescafe cu lapte.O să miroasă tot Bucureştiul a artificii şi o să ştim că şi concentraţia noastră de fum va fi participat la asta. O să luăm pisicile de pe stradă şi o să le pieptănăm mustăţile.Le îmbătăm şi pe ele şi o să ştim că nimicul nu există. Pentru că nimicnicia este definită ca o absenţă a existenţei, o absenţă a ceva-ului, fie el şi nimic, în final o absenţă a absenţei deci.Poate o să mă dau cu ruj roşu aprins, dar la asta o să mă mai gândesc.Poate o să lipim mobilă de tavan, ca în reclama de la Joe, sau poate ne rezumăm la legarea cuiva de pat. Poate nu o să existe o ultimă ţigară, o ultimă glumă sau o ultimă idee.
Poate, poate...
Poate, poate...
duminică, 1 noiembrie 2009
luni, 9 martie 2009
Terces
"Toată incapacitatea mea de a citi se transformă în dragostea ta pentru cuvinte"
Aşa începea printre dragoni de fum şi capete de Jimi Hendrix,Perfecţiunea. Traduceri din româna zisă în româna înţeleasă, litere şi cuvinte şi gânduri şi intenţii şi silabe pe limbi alunecoase, printre urechi de ac şi cozi de pisici cu lătratul gros. O lume cu margarete mov şi beţivi aparte, poveşti înmărmurite în pereţi de paie, pereţi de paie, pereţi de paie. Paie loiale şi înţelegătoare, paie ce nu mor niciodată.
O junglă din tifon, ce nu iartă, cu vânt puternic şi valuri mari care aduc din larg alge albastre îmbibate cu prostii şi perle. Cu chitări împăiate şi neandertalieni cu microcip biologic, programaţi să ucidă.
Aici copiii mănâncă tocăniţă de ciuperci la prânz şi se confruntă cu conjunctivita. Se duc la culcare târziu şi visează bebeluşi îmbrăcaţi în clowni care le dau mielul.
Sunt vapoare fără destinaţie şi avioane cu destinaţia Copaci, numere infinite, şi apă verde în lumina sorilor. Tatuaje fosforescente cu X şi O şi viruşi ce se cred indestructibili.
Oameni ce îşi udă zilnic principiile cu stropitoarea . Ei cred cu Creierul că un mare principiu e să poţi conserva un lucru neînţeles de nimeni. Hrănesc cu energie dar o cer înapoi cu supliment.
Morile de vânt se mişcă în mocirlă şi cârtiţele sapă în nori. Furnica mănâncă din balenă şi vântul din om. Aici munţii cresc din seminţe şi au creasta din jeleu. La poalele lor zac deşerturi de sare unde locuiesc oameni care râd pe urechi.
Lumânările la ei nu se sting niciodată, când mor învie şi pictează cu roşu tot în cale. O lume unde ţânţarii îşi povestesc secretele şi se bucură în stol. Se bucură că au două spline şi nici o inimă, se bucură de lipsa ei. Păsările nu-şi iau zborul, ceapa te face să râzi şi scoicile nu se sparg.
Cârlige ce atârnă faptele pe sârmă şi roboţi nanofili care le analizează, evaluează, judecă şi condamnă.
Freziile miros a mandarine, spanacul are gust de marmeladă şi porcul are înfăţişare de păun.
Un loc unde strănutul şi "Noroc!" sunt pleonasm, unde marea e picantă şi unde creionul ascute ascuţitoarea. Oamenii nu vorbesc, ci cântă, nu plâng, ci cântă. O lume plină de fiori iraţionali, cutremure ce nasc blocuri şi etichete eronate. O lume corectă prin greşeală.
E lumea mea muritorule!
Aşa începea printre dragoni de fum şi capete de Jimi Hendrix,Perfecţiunea. Traduceri din româna zisă în româna înţeleasă, litere şi cuvinte şi gânduri şi intenţii şi silabe pe limbi alunecoase, printre urechi de ac şi cozi de pisici cu lătratul gros. O lume cu margarete mov şi beţivi aparte, poveşti înmărmurite în pereţi de paie, pereţi de paie, pereţi de paie. Paie loiale şi înţelegătoare, paie ce nu mor niciodată.
O junglă din tifon, ce nu iartă, cu vânt puternic şi valuri mari care aduc din larg alge albastre îmbibate cu prostii şi perle. Cu chitări împăiate şi neandertalieni cu microcip biologic, programaţi să ucidă.
Aici copiii mănâncă tocăniţă de ciuperci la prânz şi se confruntă cu conjunctivita. Se duc la culcare târziu şi visează bebeluşi îmbrăcaţi în clowni care le dau mielul.
Sunt vapoare fără destinaţie şi avioane cu destinaţia Copaci, numere infinite, şi apă verde în lumina sorilor. Tatuaje fosforescente cu X şi O şi viruşi ce se cred indestructibili.
Oameni ce îşi udă zilnic principiile cu stropitoarea . Ei cred cu Creierul că un mare principiu e să poţi conserva un lucru neînţeles de nimeni. Hrănesc cu energie dar o cer înapoi cu supliment.
Morile de vânt se mişcă în mocirlă şi cârtiţele sapă în nori. Furnica mănâncă din balenă şi vântul din om. Aici munţii cresc din seminţe şi au creasta din jeleu. La poalele lor zac deşerturi de sare unde locuiesc oameni care râd pe urechi.
Lumânările la ei nu se sting niciodată, când mor învie şi pictează cu roşu tot în cale. O lume unde ţânţarii îşi povestesc secretele şi se bucură în stol. Se bucură că au două spline şi nici o inimă, se bucură de lipsa ei. Păsările nu-şi iau zborul, ceapa te face să râzi şi scoicile nu se sparg.
Cârlige ce atârnă faptele pe sârmă şi roboţi nanofili care le analizează, evaluează, judecă şi condamnă.
Freziile miros a mandarine, spanacul are gust de marmeladă şi porcul are înfăţişare de păun.
Un loc unde strănutul şi "Noroc!" sunt pleonasm, unde marea e picantă şi unde creionul ascute ascuţitoarea. Oamenii nu vorbesc, ci cântă, nu plâng, ci cântă. O lume plină de fiori iraţionali, cutremure ce nasc blocuri şi etichete eronate. O lume corectă prin greşeală.
E lumea mea muritorule!
luni, 9 februarie 2009
El,monstrul
4Era o creatură ciudată, cel puţin căci degetele din mâna stânga îi continuau în cele din dreapta. Sau cele din dreapta în stânga. (aici poate interveni sintagma paharului pe jumătate gol sau plin. Eu consider că jumătatea lui stângă era mai frumoasă.)
Sărea coarda cu mâinile.
Poleniza cetăţenii cu gânduri bune şi cuvinte alese, frumos potrivite. Eclectice. Electrice.
Nemărginit în toate sensurile, cu păr în palme, un monstru al culturii, inteligenţei, dibăciei şi al intuiţiei. Cu un ochi în frunte.
Să-i spunem Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur.
Era un monstru alcătuit din sertare. Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur era un şifonier de amintiri, gesturi, secrete, sentimente, fapte şi gânduri pe două picioare.
Se face că într-o zi cu soare i-a căzut inima dintr-un sertar. Inimă de monstru ce-i drept, dar cu artere şi toate cele. A rămas singură pe asfalt, pulsând vibrând şi plângând. Până s-au deschis şi din ea multe sertăraşe din care au ieşit multe inimioare cu aripi.
Şi uite-aşa a rămas Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur fără nici o inimă.
Sărea coarda cu mâinile.
Poleniza cetăţenii cu gânduri bune şi cuvinte alese, frumos potrivite. Eclectice. Electrice.
Nemărginit în toate sensurile, cu păr în palme, un monstru al culturii, inteligenţei, dibăciei şi al intuiţiei. Cu un ochi în frunte.
Să-i spunem Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur.
Era un monstru alcătuit din sertare. Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur era un şifonier de amintiri, gesturi, secrete, sentimente, fapte şi gânduri pe două picioare.
Se face că într-o zi cu soare i-a căzut inima dintr-un sertar. Inimă de monstru ce-i drept, dar cu artere şi toate cele. A rămas singură pe asfalt, pulsând vibrând şi plângând. Până s-au deschis şi din ea multe sertăraşe din care au ieşit multe inimioare cu aripi.
Şi uite-aşa a rămas Rareş-monstrul-imatur-care-se-spală-pe-dinţi-cu-mercur fără nici o inimă.
joi, 15 ianuarie 2009
Aliniat la stanga pentru tine
E devreme e noapte e sclipici pe jos şi frig
Împuşti trecătorii cu abur subţire
Faci paşi retorici şi gesticulezi cu aerul
Emani lămâie şi fistic
Inspiri sânge şi regret
Amesteci virgule cu suspine înnodate în lacrimi
Îţi înţepi dinţii cu vorbe şoptite
Eşti în formă de cruce Şi îţi aluneci gene pe obraz
Te gândeşti la mâinele de mâine
Coastă pe coastă
Nasuri în urechi
Buze pe piept
Palme pe frunţi
Stern în stern şi
Ochi în ochi
vineri, 7 noiembrie 2008
sâmbătă, 25 octombrie 2008
Ţac Ţac
Azi sunt sunt foarfecă. O să-ţi tai calea o să-ţi tai faţa o să-ţi tai elanul o să tai frunza la câini o să-ţi tai moţul o să tai în carne vie şi o să te
tai de pe listă. 
Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac Ţac
vineri, 10 octombrie 2008
Bucureşti, azi
Bum, explozie. Acum.
O pupilă ţi-a zburat în castronul cu cereale şi într-o fracţiune de secundă ai chelit. Nu ai păr pe cap, eşti complet neted. Ţi s-au smuls unghiile din degetele de la mână, s-au înfipt toate în frigider. Toate în afară de una care îţi blochează calea respiratorie. Un şiroi de sânge îţi curge în linie dreaptă de la jumătatea buzei inferioare până la buric. Pancreasul ţi-a aterizat într-o mână şi o coastă îţi găureşte ţesutul. Ţi-ai înghiţit majoritatea dinţilor, sau dacă nu, poate mai sunt vreo doi agăţaţi de omuleţ, iar pixul cu care făceai integrame ţi-a străpuns sternul. Pielea de pe gamba dreaptă ţi s-a dezlipit şi arată ca o bucată de gazon. De piele. Ai muci pe obraz şi îţi curge salivă din gură şi ţi-ai dislocat glezna.
Sunt Cheerios peste tot.
Eşti găurit şi chel, dar eşti un spectru de sentimente acum şi te gândeşti la fata care usucă ploi în zi de vară, cu ochii ei de miere şi vocea de argint şi mişcări de albatros.
Îţi spune că eşti nota mi din Fur Elise, eşti un pixel din 1024x768 eşti o cifră din pi. Care vrei tu; eşti o gumă de mestecat de pe străzile din oraş eşti un cm din Bucureşti-Melbourne eşti o seringă dintr-un spital eşti deştept eşti prost eşti frumos eşti urât eşti atent şi imbecil. Eşti un punct din Biblie sau o respiraţie de primăvară, eşti miros de bombă atomică eşti secunda din eternitate, eşti şiroiul de transpiraţie din fiecare zi pe care îl ştergi de pe frunte în faţa uşii eşti bip-ul din Vodafone sau pauza dintre gânduri. Eşti o picătură de cerneală întinsă pe parchet, un nod din cercurile vieţii sau un bob de nisip de pe plaja din Corfu.Eşti un "alo" din câte ai spus până acum, eşti un fir de păr din blana unui urs, eşti un fluture din aia mulţi pe care i-ai simţit în burtă. Eşti un fir de iarbă de pe Wimbledon eşti o uşă de bloc din Copenhaga. O lalea din Olanda sau o mie de lei din salariul lui Bill Gates esti un pariu prost sau eşti un ac de cusut dintr-o croitorie. Eşti totul şi nimic, dar mai ales nimic.
Altfel e fata care usucă ploi în zi de vară, nu ea e altfel. Are ochi de portugheză şi o să facă planeta să fie un paralelipiped.
O pupilă ţi-a zburat în castronul cu cereale şi într-o fracţiune de secundă ai chelit. Nu ai păr pe cap, eşti complet neted. Ţi s-au smuls unghiile din degetele de la mână, s-au înfipt toate în frigider. Toate în afară de una care îţi blochează calea respiratorie. Un şiroi de sânge îţi curge în linie dreaptă de la jumătatea buzei inferioare până la buric. Pancreasul ţi-a aterizat într-o mână şi o coastă îţi găureşte ţesutul. Ţi-ai înghiţit majoritatea dinţilor, sau dacă nu, poate mai sunt vreo doi agăţaţi de omuleţ, iar pixul cu care făceai integrame ţi-a străpuns sternul. Pielea de pe gamba dreaptă ţi s-a dezlipit şi arată ca o bucată de gazon. De piele. Ai muci pe obraz şi îţi curge salivă din gură şi ţi-ai dislocat glezna.
Sunt Cheerios peste tot.
Eşti găurit şi chel, dar eşti un spectru de sentimente acum şi te gândeşti la fata care usucă ploi în zi de vară, cu ochii ei de miere şi vocea de argint şi mişcări de albatros.
Îţi spune că eşti nota mi din Fur Elise, eşti un pixel din 1024x768 eşti o cifră din pi. Care vrei tu; eşti o gumă de mestecat de pe străzile din oraş eşti un cm din Bucureşti-Melbourne eşti o seringă dintr-un spital eşti deştept eşti prost eşti frumos eşti urât eşti atent şi imbecil. Eşti un punct din Biblie sau o respiraţie de primăvară, eşti miros de bombă atomică eşti secunda din eternitate, eşti şiroiul de transpiraţie din fiecare zi pe care îl ştergi de pe frunte în faţa uşii eşti bip-ul din Vodafone sau pauza dintre gânduri. Eşti o picătură de cerneală întinsă pe parchet, un nod din cercurile vieţii sau un bob de nisip de pe plaja din Corfu.Eşti un "alo" din câte ai spus până acum, eşti un fir de păr din blana unui urs, eşti un fluture din aia mulţi pe care i-ai simţit în burtă. Eşti un fir de iarbă de pe Wimbledon eşti o uşă de bloc din Copenhaga. O lalea din Olanda sau o mie de lei din salariul lui Bill Gates esti un pariu prost sau eşti un ac de cusut dintr-o croitorie. Eşti totul şi nimic, dar mai ales nimic.
Altfel e fata care usucă ploi în zi de vară, nu ea e altfel. Are ochi de portugheză şi o să facă planeta să fie un paralelipiped.
marți, 30 septembrie 2008
Overheard
-M-a pupat Cezaaaraa, m-a pupat Cezaara
-Şi acum ce faci frate?
-Îi dau papucii, normal, ce să fac?
-Şi acum ce faci frate?
-Îi dau papucii, normal, ce să fac?
marți, 23 septembrie 2008
Pleacă de-aici
Eşti artă.
Dar ai capul prea mare pentru
Corpul tău.
Parcă atunci-
Mai ştii, atunci când voiam să plecăm cu o
Căruţă?
-Atunci era mai mic.
Dar nu pleca,
Respiră-mă întâi.
Pentru că pot
Să fiu
Miros de lămâie.
E acru ca tine, miroase-te pe tine.
Unde ţi-e codul de bare?
Unde te scanez?
Vreau să te cumpăr.
Gata.
Aşa de simplu a fost şi la
Tine?
Te uiţi la mine de parcă vrei să-mi învârţi o
Şuviţă pe deget,
Dar eşti mulţimea vidă, tu
Şi călcâiele tale
Şi ochii şi nasul
Pectoralii sprâncenele şi degetele mijlocii şi pielea ta albă
Sunteţi mulţimea vidă, elementelor.
Ai scorţişoară în pori.
Unghii tocite şi cămaşa boţită.
Trage fermoarul şi înnoadă băutura.
Făceam mişto de tine.
Nodurile nu ţin.
Decât dacă eşti marinar.
Şi nu eşti mă, marinar.
Eşti artă.
Dar ai capul prea mare pentru
Corpul tău.
Parcă atunci-
Mai ştii, atunci când voiam să plecăm cu o
Căruţă?
-Atunci era mai mic.
Dar nu pleca,
Respiră-mă întâi.
Pentru că pot
Să fiu
Miros de lămâie.
E acru ca tine, miroase-te pe tine.
Unde ţi-e codul de bare?
Unde te scanez?
Vreau să te cumpăr.
Gata.
Aşa de simplu a fost şi la
Tine?
Te uiţi la mine de parcă vrei să-mi învârţi o
Şuviţă pe deget,
Dar eşti mulţimea vidă, tu
Şi călcâiele tale
Şi ochii şi nasul
Pectoralii sprâncenele şi degetele mijlocii şi pielea ta albă
Sunteţi mulţimea vidă, elementelor.
Ai scorţişoară în pori.
Unghii tocite şi cămaşa boţită.
Trage fermoarul şi înnoadă băutura.
Făceam mişto de tine.
Nodurile nu ţin.
Decât dacă eşti marinar.
Şi nu eşti mă, marinar.
miercuri, 17 septembrie 2008
Nu uita
Că toate ţigările pe care le-ai fumat până la jumate şi toate cuvintele care ţi-au stat în gât, toate telefoanele pe care le-ai dat şi ai aşteptat să răspundă cineva la capătul celalalt ca apoi să închizi, toate biletele pe care nu le-ai compostat dar încă le ţii în buzunar, toate baloanele de săpun în care ai suflat şi în care ai fi putut să sufli, toate mulţumesc-urile şi toate gropiţele pe care le faci atunci când zâmbeşti, toate creioanele ascuţite pe care le-ai pus pe hârtie, toate cafelele pe care le-ai dat în foc, toate gurile de aer pe care le-ai tras în piept
se termină.
Se termină cu inversul cuvintelor cu care au început.
se termină.
Se termină cu inversul cuvintelor cu care au început.
vineri, 12 septembrie 2008
duminică, 7 septembrie 2008
Legături
Uită-te în oglindă.
Eşti doar un copil prost care doarme cu un ziar sub cap ca să nu-i curgă mucii direct pe pernă.
Scuze, n-am vrut să fiu aşa rea. Acum pleacă, du-te la şcoală.
Ai plecat. Şi te cheamă Lexi Tolstoietov.
Te-au păcălit, nesimţiţii. Ţi-au spus că te-a rugat un prieten să îi tragi ceva la xerox. Sau aşa ceva. Şi tu i-ai crezut. Te-au băgat într-o scară de bloc şi ţi-au luat telefonul mobil şi lănţişorul de aur de la gât.
Te-au lăsat în balta de lacrimi sărate de la marginea liftului. Ai plecat, dar te-ai grăbit şi ţi-ai uitat haina acolo, pe scări.
Hoţii au vândut şi lănţişorul şi mobilul. Acum 24 de karate au ajuns în mâinile unei doamne din cartierul Griviţa. Acum hai să-ţi vorbesc despre ea, despre Alexandrova Lubici: Îl poartă la gât în fiecare zi, deşi e bărbătesc. E croitoreasă şi toată lumea i-l admiră. Şi asta-i tot.
Într-o zi i-a tăiat unei dame fusta prea scurtă şi aceasta s-a înfuriat.
"Vreau lanţul de la gâtul dumitale pentru ireparabila-ţi greşeală, tanti!"- a zbierat clienta.
Amprentele tale sunt încă pe lanţ, dar se împuţinează. Acum e la doamna cu fumuri şi pretenţii. Ana Pericicova este acum un arheolog cu zale fine şi aurii la gât.
Mobilul e la talcioc în Obor, printre şaibe şi şurubelniţe, pantofi verzi şi cărţi cu pagini galbene.
Locatarul de la apartamentul 65 al blocului unde ai fost jefuit este muzician. Andrei Andreevici. Cântă la chitară, dar o duce prost cu banii. El ţi-a găsit haina. A dat-o pe un chil de roşii şi brânză proaspătă, din piaţă.
Au trecut 10 ani de-atunci.
Acum te bărbiereşti şi foloseşti trei rânduri de tacâmuri la masă.
15 august.
Intri în bloc şi deschizi cutia poştală. Imediat cum vezi scrisoarea te gândeşti: "Asta sigur e de la tine", dar apoi îţi trece din cap că poate nu e; dar vezi scrisul de pe spate şi atunci eşti 100% sigur că e de la ea. "Nu, nu se poate- n-are cum;nu mi-a mai scris de ani de zile..." îţi spui, dar "dacă totuşi"- te gândeşti.
O deschizi şi vezi că ai avut dreptate- chiar e de la ea.
Te duci, o noapte de vis.
Te întorci cu tramvaiul 14- în spate stau cei doi hoţi din urmă cu 10 ani, în faţă Andrei Andreevici, care tocmai venea de la un concert, iar lângă tine stă doamna arheolog. Vatmanul este acelasi din ziua în care ai fost jefuit. Croitoreasa i-a devenit nevastă.
Ce legături va unesc şi totuşi nici unul din voi nu ştie şi nici nu o să ştiţi vreodată, cât timp veţi mai trăi.
-aici am avut sursa de inspiratie-
Eşti doar un copil prost care doarme cu un ziar sub cap ca să nu-i curgă mucii direct pe pernă.
Scuze, n-am vrut să fiu aşa rea. Acum pleacă, du-te la şcoală.
Ai plecat. Şi te cheamă Lexi Tolstoietov.
Te-au păcălit, nesimţiţii. Ţi-au spus că te-a rugat un prieten să îi tragi ceva la xerox. Sau aşa ceva. Şi tu i-ai crezut. Te-au băgat într-o scară de bloc şi ţi-au luat telefonul mobil şi lănţişorul de aur de la gât.
Te-au lăsat în balta de lacrimi sărate de la marginea liftului. Ai plecat, dar te-ai grăbit şi ţi-ai uitat haina acolo, pe scări.
Hoţii au vândut şi lănţişorul şi mobilul. Acum 24 de karate au ajuns în mâinile unei doamne din cartierul Griviţa. Acum hai să-ţi vorbesc despre ea, despre Alexandrova Lubici: Îl poartă la gât în fiecare zi, deşi e bărbătesc. E croitoreasă şi toată lumea i-l admiră. Şi asta-i tot.
Într-o zi i-a tăiat unei dame fusta prea scurtă şi aceasta s-a înfuriat.
"Vreau lanţul de la gâtul dumitale pentru ireparabila-ţi greşeală, tanti!"- a zbierat clienta.
Amprentele tale sunt încă pe lanţ, dar se împuţinează. Acum e la doamna cu fumuri şi pretenţii. Ana Pericicova este acum un arheolog cu zale fine şi aurii la gât.
Mobilul e la talcioc în Obor, printre şaibe şi şurubelniţe, pantofi verzi şi cărţi cu pagini galbene.
Locatarul de la apartamentul 65 al blocului unde ai fost jefuit este muzician. Andrei Andreevici. Cântă la chitară, dar o duce prost cu banii. El ţi-a găsit haina. A dat-o pe un chil de roşii şi brânză proaspătă, din piaţă.
Au trecut 10 ani de-atunci.
Acum te bărbiereşti şi foloseşti trei rânduri de tacâmuri la masă.
15 august.
Intri în bloc şi deschizi cutia poştală. Imediat cum vezi scrisoarea te gândeşti: "Asta sigur e de la tine", dar apoi îţi trece din cap că poate nu e; dar vezi scrisul de pe spate şi atunci eşti 100% sigur că e de la ea. "Nu, nu se poate- n-are cum;nu mi-a mai scris de ani de zile..." îţi spui, dar "dacă totuşi"- te gândeşti.
O deschizi şi vezi că ai avut dreptate- chiar e de la ea.
"Vino la locul nostru duminică, pe 20"
Îţi cad pupilele in palme. Da, mai ştie de locul vostru.Te duci, o noapte de vis.
Te întorci cu tramvaiul 14- în spate stau cei doi hoţi din urmă cu 10 ani, în faţă Andrei Andreevici, care tocmai venea de la un concert, iar lângă tine stă doamna arheolog. Vatmanul este acelasi din ziua în care ai fost jefuit. Croitoreasa i-a devenit nevastă.
Ce legături va unesc şi totuşi nici unul din voi nu ştie şi nici nu o să ştiţi vreodată, cât timp veţi mai trăi.
-aici am avut sursa de inspiratie-
marți, 2 septembrie 2008
Ploaie
Nu te-ai oprit. N-ai ştiut când să te opreşti. Alergai prin bălţi şi ţi se lipeau şuviţele de cap. Nu te uitai înapoi, intrai în oameni, oamenii intrau în tine, clipeai şi alergai.
Eşti alb ca hârtia şi miroşi a zahăr ars şi nu vrei să te uiţi înapoi. Respiri într-una.Respiri sentimentele celor de lângă tine.Respiri ziua de mâine şi tot ce va urma. Respiri cosmosul şi respiri aromele de ceai de lângă tine şi respiri tristeţe şi respiri dezamăgire şi tot te grăbeşti. Îţi mişti mâinile ca maimuţele, ai pupilele mici cât două afine. Te sperii când vezi lumina alb-verzuie de la tramvai şi îţi aduci aminte să te opreşti la semafor. E verde, iarăşi pleci. Ai picături pe gât pe buze pe nas şi mâini. Autobuze claxonează, cineva îşi scapă ochelarii, îi calci îi spargi. Un cerşetor stă într-o baltă. Crede că e Marea Egee. Nu vezi. Nu vezi. Niciodată nu vezi. Îţi sună telefonul. Ce tâmpenie de sonerie. Ţie îţi place, că mereu ţi-au plăcut numai tâmpenii. Domnul cu paltonul negru- tu nu-l vezi pentru că te grăbeşti şi-ţi intră părul în ochi-stă rezemat de un zid şi se uită la tine. Treci de el şi întoarce capul după tine."Alo" zici. Ţi se schimbă faţa. Ce s-a întâmplat? De ce nu mai funcţionezi? Ţi-au căzut sprâncenele şi acum trebuie să învârt de cheie. Ca la clown-ul de jucărie de la bucătărie cu care te joci ca un retardat.Vreau să dai iar din picioare, de ce te opreşti? Stai în mijlocul drumului acum, eşti un obstacol pentru ceilalţi. Nu pot să ajung la tine, nu pot să învârt de virtuala cheie. Nu pot să te strâng în braţe şi să-ţi dau cu praf de mers. Nu pot dar trebuie să pleci. Îţi intră picături în ochi, ţi-ai dat capul pe spate. Stai acolo, un punct negru nemişcat între furnicile oraşului cu telefoane la urechi şi pantofi cu toc şi serviete. Paltonul negru îl îmbracă pe omul care s-a uitat după tine ca o mânuşă de chirurg. E strâmt, domnul are burtă şi nasturii o să-i plesnească. Ce dinţi galbeni are şi ce ochi mici şi negri şi ciudaţi şi reci şi răi are. PLEACĂ PROSTULE, NU MAI STA ÎN MIJLOCUL STRĂZII! Nu mă auzi şi eu nu pot. Nu pot să mă auzi. Are un pistol. E o mânuşă de piele neagră cu cinci degete cărnoase pe el. Pământul s-a crăpat în două. Nu, doar a apăsat pe trăgaci. Ochii lui au apăsat pe trăgaci cu arătătorul îmbrăcat în bucata de piele neagră. A ţâşnit ca apa dintr-o băşică. Atunci când am crezut că s-a crăpat pământul în două. A văzut reclama la Ikea, a văzut coada de la autoservire, a văzut un dalmaţian care făcea caca pe trotuar, a văzut picăturile care tulburau Marea Egee, a văzut ochelari împinşi pe nas şi telefoane Ericsson. A văzut capete şi pajure a văzut soare a văzut nori şi curcubeu fulgere fum şi a văzut roşu. Glonţul. Acum te vede pe tine dinăuntru. Iţi vede celulele, iţi vede ţesutul şi organele, iţi vede infecţiile pulmonare si micul dejun din stomac. A văzut prima oară părţile din tine care acum devin părţi din exteriorul tău.
Tu nu mai poţi să plângi, aşa că o fac eu.
Eşti alb ca hârtia şi miroşi a zahăr ars şi nu vrei să te uiţi înapoi. Respiri într-una.Respiri sentimentele celor de lângă tine.Respiri ziua de mâine şi tot ce va urma. Respiri cosmosul şi respiri aromele de ceai de lângă tine şi respiri tristeţe şi respiri dezamăgire şi tot te grăbeşti. Îţi mişti mâinile ca maimuţele, ai pupilele mici cât două afine. Te sperii când vezi lumina alb-verzuie de la tramvai şi îţi aduci aminte să te opreşti la semafor. E verde, iarăşi pleci. Ai picături pe gât pe buze pe nas şi mâini. Autobuze claxonează, cineva îşi scapă ochelarii, îi calci îi spargi. Un cerşetor stă într-o baltă. Crede că e Marea Egee. Nu vezi. Nu vezi. Niciodată nu vezi. Îţi sună telefonul. Ce tâmpenie de sonerie. Ţie îţi place, că mereu ţi-au plăcut numai tâmpenii. Domnul cu paltonul negru- tu nu-l vezi pentru că te grăbeşti şi-ţi intră părul în ochi-stă rezemat de un zid şi se uită la tine. Treci de el şi întoarce capul după tine."Alo" zici. Ţi se schimbă faţa. Ce s-a întâmplat? De ce nu mai funcţionezi? Ţi-au căzut sprâncenele şi acum trebuie să învârt de cheie. Ca la clown-ul de jucărie de la bucătărie cu care te joci ca un retardat.Vreau să dai iar din picioare, de ce te opreşti? Stai în mijlocul drumului acum, eşti un obstacol pentru ceilalţi. Nu pot să ajung la tine, nu pot să învârt de virtuala cheie. Nu pot să te strâng în braţe şi să-ţi dau cu praf de mers. Nu pot dar trebuie să pleci. Îţi intră picături în ochi, ţi-ai dat capul pe spate. Stai acolo, un punct negru nemişcat între furnicile oraşului cu telefoane la urechi şi pantofi cu toc şi serviete. Paltonul negru îl îmbracă pe omul care s-a uitat după tine ca o mânuşă de chirurg. E strâmt, domnul are burtă şi nasturii o să-i plesnească. Ce dinţi galbeni are şi ce ochi mici şi negri şi ciudaţi şi reci şi răi are. PLEACĂ PROSTULE, NU MAI STA ÎN MIJLOCUL STRĂZII! Nu mă auzi şi eu nu pot. Nu pot să mă auzi. Are un pistol. E o mânuşă de piele neagră cu cinci degete cărnoase pe el. Pământul s-a crăpat în două. Nu, doar a apăsat pe trăgaci. Ochii lui au apăsat pe trăgaci cu arătătorul îmbrăcat în bucata de piele neagră. A ţâşnit ca apa dintr-o băşică. Atunci când am crezut că s-a crăpat pământul în două. A văzut reclama la Ikea, a văzut coada de la autoservire, a văzut un dalmaţian care făcea caca pe trotuar, a văzut picăturile care tulburau Marea Egee, a văzut ochelari împinşi pe nas şi telefoane Ericsson. A văzut capete şi pajure a văzut soare a văzut nori şi curcubeu fulgere fum şi a văzut roşu. Glonţul. Acum te vede pe tine dinăuntru. Iţi vede celulele, iţi vede ţesutul şi organele, iţi vede infecţiile pulmonare si micul dejun din stomac. A văzut prima oară părţile din tine care acum devin părţi din exteriorul tău.
Tu nu mai poţi să plângi, aşa că o fac eu.
vineri, 22 august 2008
marți, 29 iulie 2008
Cius
.Hei.Nu vezi că eşti tot aici? Aici, cu vârfuri despicate şi mers crăcănat.
Şi-a luat o viaţă nouă, nu stiai? O nevastă nouă cu vocabular impecabil, câine nou şi casă nouă. Ulterior copii noi şi foarte multe perechi de ciorapi noi. Îi place mai nou să joace cărţi pe ponton cu fetiţa lui cu aparat şi pistrui. Se dă mereu cu alifie împotriva ţânţarilor şi se bărbiereste într-un ciob de oglindă atârnat de fereastră.
Luca era erouL dar acum nu mai face nimic, şi-a luat concediu de la viaţă.
S-a hotărât să bage soarele la frigider.
Si a plecat.
Din nou.
Şi-a luat o viaţă nouă, nu stiai? O nevastă nouă cu vocabular impecabil, câine nou şi casă nouă. Ulterior copii noi şi foarte multe perechi de ciorapi noi. Îi place mai nou să joace cărţi pe ponton cu fetiţa lui cu aparat şi pistrui. Se dă mereu cu alifie împotriva ţânţarilor şi se bărbiereste într-un ciob de oglindă atârnat de fereastră.
Luca era erouL dar acum nu mai face nimic, şi-a luat concediu de la viaţă.
S-a hotărât să bage soarele la frigider.
Si a plecat.
Din nou.
duminică, 29 iunie 2008
luni, 9 iunie 2008
Noname
Aş vrea să pot apăsa pe un buton înainte să vorbeşti şi să îmi ajungă taxatoarele din tramvaiul 14 cel puţin până la umăr. Vreau să îţi bagi picioarele în vopsea ca să laşi urme pe unde umbli şi apoi să calc şi eu pe urmele tale.Ştii câte gene ai la fiecare ochi? Vreau să fie 10 anotimpuri şi două milioane cincizeci şi două de culori. Kilogramul nu este unitatea de măsură în sistemul internaţional. Pana de porumbel este. Şi vreau să-ţi spun că sunt persoane care nu şoptesc la tablă.
Combinări de 8 luate câte 1236512495943757621359017261.
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Zi frate ceva.
Combinări de 8 luate câte 1236512495943757621359017261.
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Ce zici?
Zi frate ceva.
duminică, 11 mai 2008
Turtă dulce
N-ai mâncat niciodată ceai în loc să-l bei?
Ştiu că mereu pleci de la premisa că absenţa dovezii nu este dovada absenţei, dar totuşi te comporţi iraţional. Şi parcă în loc de sânge ţie îţi curge mercur prin vene. Ştiu că ţi-ar place să ai şi tu un frate pe care să-l cheme Hansel sau o soră pe care să o cheme Gretel. Sau să mănânci burlane de turtă dulce. Hei sau poate chiar să îţi crească multe tentacule ca să poţi merge pe bicicletă şi să te dai cu rolele în acelaşi timp; oricum nu ai putut niciodată să alegi. Continuă-ţi discuţiile alea cu ai tăi prieteni despre cum rasa umană o să ajungă o gaşcă de roboţi. După un schimb de replici o să ajungeţi la concluzia că o să te reîncarnezi într-un intestin subţire.
Dacă ar fi după tine ai smulge şinele de tren, le-ai lipi pe cer şi ai merge cu capul în jos spre serviciu. Dar dacă ai face asta, cum ai mai putea să opreşti oamenii de pe stradă ca să îi întrebi care este probabilitatea ca încet-încet România să se scufunde, să fie cu totul înghiţită de ape şi asta numai datorită oamenilor graşi?
Ai mânca numai helas pe pâine şi te-ai spăla pe dinţi cu cenuşă în fiecare noapte. Pentru că ai auzit tu că ajută la înălbirea dinţilor. Ai putea să citeşti cărţile cu susul în jos şi ai învăţa să scrii cu stânga la fel de bine cum scrii cu dreapta. Ai putea să baţi din palme de 263817 ori pe minut şi ai îngropa fiecare minciună într-alta ca păpuşile ruseşti. Ai şti şi tu că dacă am presupune cu toţii că pe podea este o foaie cu drepte paralele desenate pe ea şi am arunca la intamplare un ac cu lungimea egală exact cu distanţa dintre dreptele paralele, probabilitatea ca acesta să intersecteze una din drepte este egală cu 2/π. Deşi nu ţi-ar păsa. Ai ştii.
Dar revenind la stilul tău de viaţă. Probabil că te-ai îmbrăca în petale de trandafir pentru că ţi-a spus cineva cândva că sunt romantici trandafirii şi tu mereu ai vrut să fii ca ei. Pe post de pieptene ai folosi câteva coaste de rinocer dar cred că ai adormi tot cu căştile în urechi ascultând ACDC. Dacă n-ar mai fi cerneală, tu ai scrie cu suc de lămâie ca să trimiţi mesaje secrete.
Dacă ai plânge s-ar întâmpla numai când te duci la serviciu. Deci când eşti cu capul în jos. Deci nu te-ar afecta aşa cum te afectează acum. Jos o să fie inundaţiile.
Bine, dar hai să-ţi amintesc ceva:
Nu ai nici un frate pe care să-l cheme Hansel
sau
Vreo soră pe care să o cheme Gretel!
Ştiu că mereu pleci de la premisa că absenţa dovezii nu este dovada absenţei, dar totuşi te comporţi iraţional. Şi parcă în loc de sânge ţie îţi curge mercur prin vene. Ştiu că ţi-ar place să ai şi tu un frate pe care să-l cheme Hansel sau o soră pe care să o cheme Gretel. Sau să mănânci burlane de turtă dulce. Hei sau poate chiar să îţi crească multe tentacule ca să poţi merge pe bicicletă şi să te dai cu rolele în acelaşi timp; oricum nu ai putut niciodată să alegi. Continuă-ţi discuţiile alea cu ai tăi prieteni despre cum rasa umană o să ajungă o gaşcă de roboţi. După un schimb de replici o să ajungeţi la concluzia că o să te reîncarnezi într-un intestin subţire.
Dacă ar fi după tine ai smulge şinele de tren, le-ai lipi pe cer şi ai merge cu capul în jos spre serviciu. Dar dacă ai face asta, cum ai mai putea să opreşti oamenii de pe stradă ca să îi întrebi care este probabilitatea ca încet-încet România să se scufunde, să fie cu totul înghiţită de ape şi asta numai datorită oamenilor graşi?
Ai mânca numai helas pe pâine şi te-ai spăla pe dinţi cu cenuşă în fiecare noapte. Pentru că ai auzit tu că ajută la înălbirea dinţilor. Ai putea să citeşti cărţile cu susul în jos şi ai învăţa să scrii cu stânga la fel de bine cum scrii cu dreapta. Ai putea să baţi din palme de 263817 ori pe minut şi ai îngropa fiecare minciună într-alta ca păpuşile ruseşti. Ai şti şi tu că dacă am presupune cu toţii că pe podea este o foaie cu drepte paralele desenate pe ea şi am arunca la intamplare un ac cu lungimea egală exact cu distanţa dintre dreptele paralele, probabilitatea ca acesta să intersecteze una din drepte este egală cu 2/π. Deşi nu ţi-ar păsa. Ai ştii.
Dar revenind la stilul tău de viaţă. Probabil că te-ai îmbrăca în petale de trandafir pentru că ţi-a spus cineva cândva că sunt romantici trandafirii şi tu mereu ai vrut să fii ca ei. Pe post de pieptene ai folosi câteva coaste de rinocer dar cred că ai adormi tot cu căştile în urechi ascultând ACDC. Dacă n-ar mai fi cerneală, tu ai scrie cu suc de lămâie ca să trimiţi mesaje secrete.
Dacă ai plânge s-ar întâmpla numai când te duci la serviciu. Deci când eşti cu capul în jos. Deci nu te-ar afecta aşa cum te afectează acum. Jos o să fie inundaţiile.
Bine, dar hai să-ţi amintesc ceva:
Nu ai nici un frate pe care să-l cheme Hansel
sau
Vreo soră pe care să o cheme Gretel!
vineri, 25 aprilie 2008
B
A fost odată un iepuraş.
Un iepuraş cu baterii duracell.
Făcea o data ŢUŞTI! şi băga turbo.
Era cel mai dragut iepuraş.
A venit la mine şi mi-a zis că semăn cu o bucată de criptonita.
"Bagă mă turbo!" i-am zis.
"Bine, dar vezi că ţi s-a întins creionul."
"Îţi mulţumesc. Ai văzut-o pe iepuroaica aia care ţi-a făcut cu ochiul?"
LOLAA!
Şi s-au iubit.
Un iepuraş cu baterii duracell.
Făcea o data ŢUŞTI! şi băga turbo.
Era cel mai dragut iepuraş.
A venit la mine şi mi-a zis că semăn cu o bucată de criptonita.
"Bagă mă turbo!" i-am zis.
"Bine, dar vezi că ţi s-a întins creionul."
"Îţi mulţumesc. Ai văzut-o pe iepuroaica aia care ţi-a făcut cu ochiul?"
LOLAA!
Şi s-au iubit.
marți, 15 aprilie 2008
RÂNJEŞTE-MI, TE ROG!
În loc să treci pe lângă mine cu faţa aia ofuscată, să ştii că aş aprecia mult mai mult dacă mi-ai zâmbi. Nu mă cunoşti, nu te cunosc. Nu ai zâmbi pentru mine.
Ci pentru tine.
Că tot pari tu destul de egoist după nas. Şi e aşa, un pic în vânt.
ÎNGÂMFATULE!
Mă rog, e drăguţ. Nasul tău.
Sau zâmbeşte pentru fata aia care se uita la tine şi te măsura din cap până-n picioare când aşteptai troleul în staţie. Sau pentru examenul ăla la farmacologie la care ai luat 10. Pentru foaia de examen pe care ai primit-o înapoi cu o
lângă nota 10. Sau pentru ţigarea pe care ai fumat-o în timp ce stăteai în scaunul ăla ergonomic, cu picioarele pe geam. Sau, eu ştiu, pentru colegul ăla al tău de cameră pe care îl vezi o dată pe săptămâna dar care îţi lasă dimineaţa bileţele pe masa din bucătărie, cu instrucţiuni şi moduri de preparare pentru spaghetele din dulap. Pentru Kimya Dawson care te încântă în fiecare zi, în timp ce colegul ăla al tău te duce cu Trabantul la facultate? Sau pentru gluma aia bună când ai fost dat afară pentru că nu te-ai putut stăpâni. Sau ştii pentru ce mai poţi să zâmbeşti? Pentru clătita aia pe care ai lipit-o de tavan acum două zile. Că doar n-a trebuit să o cureţi tu, oricum. Sau pentru atunci când te-a lins câinele ăla pe faţă şi erai plin de bale. Zâmbeşte pentru noaptea aia când ai pornit pe bicicletă spre cârciuma din sat la 2 dimineaţa. Bine că nu erai singur. Sau pentru când ascultai Animal X, ce copil erai. Sau pentru vinul fiert pe care îl beai asta iarnă când erai în maieu la 2000 de m.
Pentru filmul ăla bun.
Pentru când erai ascultat la tabla înmulţirii.
Pentru când ai plâns ca prostul după ea.
Uite, vezi, sunt atâtea motive pentru care poţi să zâmbeşti. De ce te uiţi aşa urât la mine, cetăţeanule?
ZÂMBEŞTEEEEEEE!
Prostule.
-Un AŞA DA! de la Miruna.
Ci pentru tine.
Că tot pari tu destul de egoist după nas. Şi e aşa, un pic în vânt.
ÎNGÂMFATULE!
Mă rog, e drăguţ. Nasul tău.
Sau zâmbeşte pentru fata aia care se uita la tine şi te măsura din cap până-n picioare când aşteptai troleul în staţie. Sau pentru examenul ăla la farmacologie la care ai luat 10. Pentru foaia de examen pe care ai primit-o înapoi cu o
lângă nota 10. Sau pentru ţigarea pe care ai fumat-o în timp ce stăteai în scaunul ăla ergonomic, cu picioarele pe geam. Sau, eu ştiu, pentru colegul ăla al tău de cameră pe care îl vezi o dată pe săptămâna dar care îţi lasă dimineaţa bileţele pe masa din bucătărie, cu instrucţiuni şi moduri de preparare pentru spaghetele din dulap. Pentru Kimya Dawson care te încântă în fiecare zi, în timp ce colegul ăla al tău te duce cu Trabantul la facultate? Sau pentru gluma aia bună când ai fost dat afară pentru că nu te-ai putut stăpâni. Sau ştii pentru ce mai poţi să zâmbeşti? Pentru clătita aia pe care ai lipit-o de tavan acum două zile. Că doar n-a trebuit să o cureţi tu, oricum. Sau pentru atunci când te-a lins câinele ăla pe faţă şi erai plin de bale. Zâmbeşte pentru noaptea aia când ai pornit pe bicicletă spre cârciuma din sat la 2 dimineaţa. Bine că nu erai singur. Sau pentru când ascultai Animal X, ce copil erai. Sau pentru vinul fiert pe care îl beai asta iarnă când erai în maieu la 2000 de m.Pentru filmul ăla bun.
Pentru când erai ascultat la tabla înmulţirii.
Pentru când ai plâns ca prostul după ea.
Uite, vezi, sunt atâtea motive pentru care poţi să zâmbeşti. De ce te uiţi aşa urât la mine, cetăţeanule?
ZÂMBEŞTEEEEEEE!
Prostule.
-Un AŞA DA! de la Miruna.
luni, 14 aprilie 2008
1
Ziua 1:
"Un ansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie."
"Timpul învaţă pe cei fără şcoală"
"Ici vous pouvez choisir votre billet, le trajet et la relation que vouz desirez etablir avec les objects"
"Limba nu are oase, se îndoaie după vânt."
"Lumea e aşa cum o vedem, doar că nu o vedem toată."
CULTURALIZARE, frate.
"Un ansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie."
"Timpul învaţă pe cei fără şcoală"
"Ici vous pouvez choisir votre billet, le trajet et la relation que vouz desirez etablir avec les objects"
"Limba nu are oase, se îndoaie după vânt."
"Lumea e aşa cum o vedem, doar că nu o vedem toată."
-Muzeul Ţăranului Român.
Se poate numi boschetăreală?CULTURALIZARE, frate.
luni, 7 aprilie 2008
?
Vreau şi eu o carte în care să fie toate cuvintele din lume în toate limbile de pe Pământ. N-ar fi foarte folositoare, dar măcar aş şti că tot ce aş vrea vreodată să spun ar fi în mâinile mele.-JSF
Cafea
Bun, era noapte. Era o beznă de nedescris, totuşi avea o poftă nebună de cafea. S-a ridicat din pat, după nenumăratele încercări eşuate de a adormi, şi-a pus bocancii şi a căutat clanţa. Ca şi toate întrerupătoarele însă, clanţele din casă erau toate pe partea stângă. Invers faţă de cum era obişnuită. A pipăit ceva în aer, apoi a simţit metalul rece în palmă. Încet, atent; nu avea voie să trezească pe nimeni.
A ieşit din casă şi s-a îndreptat spre bucătăria de vară. Era la 8 metri de uşă.
A văzut-o pe Elita. Şi cana şi scaunul.
Câţiva paienjeni şi s-a pus pe treabă. Mereu i-a plăcut cafeaua tare, amară şi fără zahăr.
Nu mai auzise până atunci de invenţia cu numele de "aragaz cu butelie". Totuşi s-a descurcat. A rotit ceva rotabil spre stânga şi a aprins focul la ochiul mic cu o brichetă. S-a aşezat pe scaun şi a aşteptat. Se gândea. Totul se mişca atât de repede, simţea că încearcă să ţină pasul cu mintea ei dar nu putea. Dintr-o data s-a gândit la animale. Animalele care atunci când cred că vor muri se panichează şi se zbat, dar atunci când ştiu că vor muri, sunt cât se poate de calme. Din National Geographic era asta. Mai mult ca sigur aşa stă treabă şi cu oamenii, s-a gândit.
A ştiut că trebuie să scrumeze atunci când a văzut umbra ţigării în aragaz. Înainte să o facă însă, a stat şi s-a uitat atentă la umbră. Era atât de clară încât putea să urmărească firul fumului. Era că o sfoară a unui balon care se unduia în bătaia vântului.
Şi-a adus aminte că citise undeva despre lifturi. Despre dorinţa cuiva ca în loc ca lifturile să se deplaseze de la etaj la etaj, acestea ar putea sta pe loc şi în schimb să se mişte clădirile. Chiar ar fi genial...
A pus trei linguriţe cu vârf şi una fără, atunci când apa a început să fiarbă.
A ridicat-o de pe foc de câteva ori, apoi a turnat-o în cană. Îi plăcea să strecoare cafeaua când o turna în cană, ca să separe zaţul, dar din păcate nu avea. S-a mulţumit şi aşa. I-a pus puţin lapte şi a ieşit afară.
S-a aşezat în balansoarul din grădină şi iar s-a gândit. S-a gândit la cafea. Mirosea atât de frumos. Nu, nu putea fi un drog, era într-adevăr o delicatesă.
Şi dacă ambulanţele ar fi atât de lungi încât ar face legătura între casa pacientului şi spital? Ce mult s-a regasit in cartea aia. A facut-o sa ii aduca aminte :P. Ar trebui să călătorească numai prin ambulanţă. Un tub mare mai lung decât toate limuzinele din lume puse la un loc. Un tub de pastă de dinţi. Cum ar fi dacă ar transporta pacinetii pe targă printr-un tub de pastă de dinţi? Colgate Airways. N-ar fi bine, ar ajunge în gura noastră. Şi doctorii ar fi castorii din reclama de la Colgate Herbal.
Taci mă şi bea din cafeaua aia că se răceşte!- Era Carmen care se certa cu Carmen.
S-a uitat la ceas. Era patru dimineaţa. Să fi fost nebună sau chiar se luminase puţin de când stătea afară?
Mă rog. A răsucit spre dreapta. A apăsat pe clanţa şi a visat că mergea pe apă.
A ieşit din casă şi s-a îndreptat spre bucătăria de vară. Era la 8 metri de uşă.
A văzut-o pe Elita. Şi cana şi scaunul.
Câţiva paienjeni şi s-a pus pe treabă. Mereu i-a plăcut cafeaua tare, amară şi fără zahăr.
Nu mai auzise până atunci de invenţia cu numele de "aragaz cu butelie". Totuşi s-a descurcat. A rotit ceva rotabil spre stânga şi a aprins focul la ochiul mic cu o brichetă. S-a aşezat pe scaun şi a aşteptat. Se gândea. Totul se mişca atât de repede, simţea că încearcă să ţină pasul cu mintea ei dar nu putea. Dintr-o data s-a gândit la animale. Animalele care atunci când cred că vor muri se panichează şi se zbat, dar atunci când ştiu că vor muri, sunt cât se poate de calme. Din National Geographic era asta. Mai mult ca sigur aşa stă treabă şi cu oamenii, s-a gândit.
A ştiut că trebuie să scrumeze atunci când a văzut umbra ţigării în aragaz. Înainte să o facă însă, a stat şi s-a uitat atentă la umbră. Era atât de clară încât putea să urmărească firul fumului. Era că o sfoară a unui balon care se unduia în bătaia vântului.
Şi-a adus aminte că citise undeva despre lifturi. Despre dorinţa cuiva ca în loc ca lifturile să se deplaseze de la etaj la etaj, acestea ar putea sta pe loc şi în schimb să se mişte clădirile. Chiar ar fi genial...
A pus trei linguriţe cu vârf şi una fără, atunci când apa a început să fiarbă.
A ridicat-o de pe foc de câteva ori, apoi a turnat-o în cană. Îi plăcea să strecoare cafeaua când o turna în cană, ca să separe zaţul, dar din păcate nu avea. S-a mulţumit şi aşa. I-a pus puţin lapte şi a ieşit afară.
S-a aşezat în balansoarul din grădină şi iar s-a gândit. S-a gândit la cafea. Mirosea atât de frumos. Nu, nu putea fi un drog, era într-adevăr o delicatesă.
Şi dacă ambulanţele ar fi atât de lungi încât ar face legătura între casa pacientului şi spital? Ce mult s-a regasit in cartea aia. A facut-o sa ii aduca aminte :P. Ar trebui să călătorească numai prin ambulanţă. Un tub mare mai lung decât toate limuzinele din lume puse la un loc. Un tub de pastă de dinţi. Cum ar fi dacă ar transporta pacinetii pe targă printr-un tub de pastă de dinţi? Colgate Airways. N-ar fi bine, ar ajunge în gura noastră. Şi doctorii ar fi castorii din reclama de la Colgate Herbal.
Taci mă şi bea din cafeaua aia că se răceşte!- Era Carmen care se certa cu Carmen.
S-a uitat la ceas. Era patru dimineaţa. Să fi fost nebună sau chiar se luminase puţin de când stătea afară?
Mă rog. A răsucit spre dreapta. A apăsat pe clanţa şi a visat că mergea pe apă.
luni, 24 martie 2008
Sinus si cu Cosinus sitting in a tree
Bun, ce facem acum? Păi eu zic să împărţim forţat prin cosx cosy şi atuncea vine sinx cosy pe cosx cosy plus sinx siny la fel, pe cosx cosy. (Aici cobori din bloc)
Mhmmm, multe simplificări, nu? (Pus o cască în ureche) Aici cosx cosy , aici complet nu? (Pus ambele căşti în urechi)
Se aplică formula precedentă, înlocuindu-l pe y cu -y şi ţinând seama de (faptul că uneori claxoanele au o intensitate mai mare decât cea a instrumentelor pe care le asculti tu) imparitatea funcţiei.
Temă: Regăsiţi formula precedentă pornind de la definiţia tangentei. (Observi îndeaproape cum toată lumea îşi urmereste interesul). Şi dezvoltaţi, da? Ai modelul pe tablă. (Mai ales X)
Două rânduri libere.
(Respiri.)
Se pot defini şi alte funcţii trigonometrice pornind de la funcţiile de bază. (Se pot observa şi alte probleme înafară de încălzirea globală.)
Cosinus de la ce vine?
De la unghi Complementar, bravo Moise. De-aicea vine.
Exemplu, de altă funcţie, da noi nu intrăm în detalii acuma: Secantă de x sau de alfa dacă vreţi să păstraţi argumentul egal 1/cos şi cosecantă egal cu cine? 1/sin.
Calculaţi tg 2x presupunând cunoscut b=tg(x).
Hai bă, Donoiu că văd că eşti activă. Da aia ce mai face, că de-o lună n-am mai văzut-o,Arsene- de două săptămâni n-am văzut-o.
Da, mulţumim. Scrie-l şi pe următorul şi dup-aia să te duci la loc.
[]
Hai cine vine? Hai activ vreau să văd, hai Mihăilă, cum începi?
@# @#@# @#@# @#@# @#@# @#@# @#@#@# @#@# @#@# @#@#
*aoleu*
*aoleu*
*aoleu*
*aoleu*
Nu, direct. Aşa, da- egal puncte puncte că de-acuma e doar algebră plicticoasă.
Temă, scrieţi acolo: Exprimaţi tg de n(x) cu ajutorul lui p=tg(x) pentru n=4 & 5. (Încercaţi să dormiţi fără să luaţi somnifere)
INTERPRETAREA GEOMETRICĂ A FUNCŢIEI TANGENTĂ:
Construcţii ajutătoare- proiectez P-ul. (duci de nas câţiva proşti de pe circumferinţă)
Bun deci astea sunt catetele.
(Date fiind circumstanţele)
r.
Mhmmm, multe simplificări, nu? (Pus o cască în ureche) Aici cosx cosy , aici complet nu? (Pus ambele căşti în urechi)
Se aplică formula precedentă, înlocuindu-l pe y cu -y şi ţinând seama de (faptul că uneori claxoanele au o intensitate mai mare decât cea a instrumentelor pe care le asculti tu) imparitatea funcţiei.
Temă: Regăsiţi formula precedentă pornind de la definiţia tangentei. (Observi îndeaproape cum toată lumea îşi urmereste interesul). Şi dezvoltaţi, da? Ai modelul pe tablă. (Mai ales X)
Două rânduri libere.
(Respiri.)
Se pot defini şi alte funcţii trigonometrice pornind de la funcţiile de bază. (Se pot observa şi alte probleme înafară de încălzirea globală.)
Cosinus de la ce vine?
De la unghi Complementar, bravo Moise. De-aicea vine.
Exemplu, de altă funcţie, da noi nu intrăm în detalii acuma: Secantă de x sau de alfa dacă vreţi să păstraţi argumentul egal 1/cos şi cosecantă egal cu cine? 1/sin.
Calculaţi tg 2x presupunând cunoscut b=tg(x).
Hai bă, Donoiu că văd că eşti activă. Da aia ce mai face, că de-o lună n-am mai văzut-o,Arsene- de două săptămâni n-am văzut-o.
Da, mulţumim. Scrie-l şi pe următorul şi dup-aia să te duci la loc.
[]
Hai cine vine? Hai activ vreau să văd, hai Mihăilă, cum începi?
@# @#@# @#@# @#@# @#@# @#@# @#@#@# @#@# @#@# @#@#
*aoleu*
*aoleu*
*aoleu*
*aoleu*
Nu, direct. Aşa, da- egal puncte puncte că de-acuma e doar algebră plicticoasă.
Temă, scrieţi acolo: Exprimaţi tg de n(x) cu ajutorul lui p=tg(x) pentru n=4 & 5. (Încercaţi să dormiţi fără să luaţi somnifere)
INTERPRETAREA GEOMETRICĂ A FUNCŢIEI TANGENTĂ:
Deschide paranteza
Închide paranteza.
Ducând această dreaptă (Călcându-i pe toţi pe cap) uite ce observaţie putem să facem: eu afirm că intersecţia prelungirii razei cu dreapta pe care am desenat-o ne dă exact segmentul AT, adică tangenta. (Adică ce căutam)Construcţii ajutătoare- proiectez P-ul. (duci de nas câţiva proşti de pe circumferinţă)
Bun deci astea sunt catetele.
(Date fiind circumstanţele)
r.
duminică, 9 martie 2008
Timpul
"Timpul este o dreaptă, o axă de numere reale cu originea aleasă pe criterii religioase, sau pur şi simplu a patra dimensiune. Sau, dacă vrei, un fascicul de drepte paralele cu origini diferite, existând posibilitatea saltului perpendicular între ele. O funcţie cu nişte parametri enormi şi chiar recursivi, ce vrei mai clar de-atâta să-ţi spun? Înţelegi?"
Sinonime
Simţea ceva rece şi umed prelingându-i-se pe mâna stângă. A ridicat-o la nivelul ochilor.
Era plină cu sânge. S-a uitat şi la cealaltă.
La fel.
Treptat, începea să îşi recapete cunoştinţa. Avea vârfurile degetelor amorţite.
Simţea cum organele dinăuntrul lui încet-încet devin părţi din exteriorul lui; se simţea perforat şi nu ştia ce se întâmplase.
O şuviţă de păr îi intra în ochi dar nu găsea forţa necesară pentru a o clinti. Era epuizat şi respira de parcă tocmai alergase după troleu un bulevard întreg.
Se simţea transpirat, inutil şi incapabil de a face ceva. Incapabil de a se mişca, incapabil de a înţelege.
De ce i se întâmpla asta? Lui, care mai mult decât oricine ura sângele. Lui, care în fiecare secundă din fiecare minut din fiecare oră din fiecare zi din fiecare săptămână din fiecare lună din fiecare an pe care îl trăise până atunci se considera un sinonim al succesului.
Lui, căruia acum îi atârna capul pe umărul stâng şi care rămăsese învăluit în nu-mă-uita-ul monoton şi optimist pe care se baza.
A închis ochii.
Intră în depăşire. Stânga-liber. 120 km/h. Ploaie torenţială.
Şoferul al cărui vehicul vroia să îl depăşească nu încetinea. Se ambiţionează.
130 km/h.
135 km/h.
140 km/h şi un glorios deget mijlociu orientat spre conducătorul vehiculului din dreapta sa, însoţit de un rânjet împlinit şi diabolic în timp ce oglinda retrovizoare trece pe lângă cealaltă maşină.
Era fericit. Ca de obicei- sinonimul succesului.
S-a gandit ca e ocazia perfecta pentru a da sonorul muzicii pe care o asculta la maxim.
Chitara facea: nieeew-na-na-na-naaaaw-naw.
Si tobele: bff-bff-bff-chk-chaaw-bff-bff-chawk-bff-bff.
Si bassul:tuby-tubap-tub-tap-d'deinn.
A deschis ochii.
Era sinonimul morţii.
r.
inspirat din tăietura arătătorului de la mâna stângă şi scris la tastatură cu nouă degete.
Era plină cu sânge. S-a uitat şi la cealaltă.
La fel.
Treptat, începea să îşi recapete cunoştinţa. Avea vârfurile degetelor amorţite.
Simţea cum organele dinăuntrul lui încet-încet devin părţi din exteriorul lui; se simţea perforat şi nu ştia ce se întâmplase.
O şuviţă de păr îi intra în ochi dar nu găsea forţa necesară pentru a o clinti. Era epuizat şi respira de parcă tocmai alergase după troleu un bulevard întreg.
Se simţea transpirat, inutil şi incapabil de a face ceva. Incapabil de a se mişca, incapabil de a înţelege.
De ce i se întâmpla asta? Lui, care mai mult decât oricine ura sângele. Lui, care în fiecare secundă din fiecare minut din fiecare oră din fiecare zi din fiecare săptămână din fiecare lună din fiecare an pe care îl trăise până atunci se considera un sinonim al succesului.
Lui, căruia acum îi atârna capul pe umărul stâng şi care rămăsese învăluit în nu-mă-uita-ul monoton şi optimist pe care se baza.
A închis ochii.
Intră în depăşire. Stânga-liber. 120 km/h. Ploaie torenţială.
Şoferul al cărui vehicul vroia să îl depăşească nu încetinea. Se ambiţionează.
130 km/h.
135 km/h.
140 km/h şi un glorios deget mijlociu orientat spre conducătorul vehiculului din dreapta sa, însoţit de un rânjet împlinit şi diabolic în timp ce oglinda retrovizoare trece pe lângă cealaltă maşină.
Era fericit. Ca de obicei- sinonimul succesului.
S-a gandit ca e ocazia perfecta pentru a da sonorul muzicii pe care o asculta la maxim.
Chitara facea: nieeew-na-na-na-naaaaw-naw.
Si tobele: bff-bff-bff-chk-chaaw-bff-bff-chawk-bff-bff.
Si bassul:tuby-tubap-tub-tap-d'deinn.
A deschis ochii.
Era sinonimul morţii.
r.
inspirat din tăietura arătătorului de la mâna stângă şi scris la tastatură cu nouă degete.
vineri, 29 februarie 2008
Închid ochii
Şi cu ochii închişi mă gândesc la un 335 decapotabil...
Ascult păsărelele cum cântă când tocmai îmi zboară baticul de pe cap. Nu contează, nici nu era al meu. Şi oricum, sunt fericită. Azi nu mă supăr. Azi am zece la chimie, azi sunt slabă, azi am voce, azi sunt a lui, azi e al meu, azi am adidaşii curaţi.
Dar ţeapă mie.
335-ul în care sunt se întâmplă să nu fie unul decapotabil. Păsărelele nu cântă şi vântul nu-mi suflă prin plete.
În schimb sunt pe Ştefan cel Mare de aproximativ 40 de minute şi autobuzul este plin ca personalul care pleacă vineri dimineaţă înspre munte.
Mă ţin de o bară într-o poziţie bizară şi cât se poate de incomodă. Lângă mine un domn cu ochelari în formă de semilună plescăie zgomotos în timp ce mestecă o gumă. Şi dacă asta n-ar fi fost de ajuns, acum a început să bată în geam ritmul muzicii pe care o ascultă.
Îmi e ruşine să-l atentionez, mă gândesc că nu am decât 16 ani ("n-am făcut facultatea împreună, doar nu ne-om trage de şireturi") şi deşi simt că în orice clipă o să explodez de nervi, aleg în schimb să profit de câteva momente prielnice pentru a mă holba la el.
Poate s-o simţi.
Dar nici nu mai am timp să mă gândesc la asta pentru că, în spatele meu o fată de aproximativ douăzeci de ani ţine în braţe un câine. E un pudel creţ cu blană de culoare închisă pe care probabil l-aş fi considerat ca fiind cât se poate de drăguţ dacă nu mi-ar fi respirat în ceafă. Are o respiraţie oribilă, înţepătoare, mai grea decât a lui Radu după ce mănâncă o shaorma cu ceapă, mult mai grea.
Dintr-o sursă pe care nu o pot depista, se aud zgomote care dau de gol o persoană care se agită şi foşneşte nervos o pungă căutând în grabă ceva. Nu se opreşte. Cineva tuşeşte. Cineva strănută. Punga tot foşneşte. Câinele respiră şi bărbatul cu ochelarii în formă de semilună tot bate in geam. Şi tot plescăie.
Şoferul pune frână. Cineva se ţine de mânerul de deasupra capului meu. Scârţâie. Băiatul de lângă mine care are bretonul întins cu placa şi dat cu gel ascultă muzică. Ceva ce vrea să semene cu muzică, oricum. Tobe. Bass. Tobetobetobe. E atât de tare; nu înţeleg cum poate ţine căştile în urechi fără să îi pocnească timpanele.
Iar tuşeşte cineva. Este întrerupt de un telefon mobil. O sonerie enervantă şi repetitivă. Nu răspunde nimeni.
Sună.
Sună.
Trebuie să răspundă odată!
Iar sună.
-COBORÂŢI? întreb eu o doamnă care poartă pe buze un ruj roşu ca sângele.
-Dar nu e staţie aici domnişoară, îmi răspunde ea înţepată.
-Nu contează.
Cobor.
r.
Ascult păsărelele cum cântă când tocmai îmi zboară baticul de pe cap. Nu contează, nici nu era al meu. Şi oricum, sunt fericită. Azi nu mă supăr. Azi am zece la chimie, azi sunt slabă, azi am voce, azi sunt a lui, azi e al meu, azi am adidaşii curaţi.
Dar ţeapă mie.
335-ul în care sunt se întâmplă să nu fie unul decapotabil. Păsărelele nu cântă şi vântul nu-mi suflă prin plete.
În schimb sunt pe Ştefan cel Mare de aproximativ 40 de minute şi autobuzul este plin ca personalul care pleacă vineri dimineaţă înspre munte.
Mă ţin de o bară într-o poziţie bizară şi cât se poate de incomodă. Lângă mine un domn cu ochelari în formă de semilună plescăie zgomotos în timp ce mestecă o gumă. Şi dacă asta n-ar fi fost de ajuns, acum a început să bată în geam ritmul muzicii pe care o ascultă.
Îmi e ruşine să-l atentionez, mă gândesc că nu am decât 16 ani ("n-am făcut facultatea împreună, doar nu ne-om trage de şireturi") şi deşi simt că în orice clipă o să explodez de nervi, aleg în schimb să profit de câteva momente prielnice pentru a mă holba la el.
Poate s-o simţi.
Dar nici nu mai am timp să mă gândesc la asta pentru că, în spatele meu o fată de aproximativ douăzeci de ani ţine în braţe un câine. E un pudel creţ cu blană de culoare închisă pe care probabil l-aş fi considerat ca fiind cât se poate de drăguţ dacă nu mi-ar fi respirat în ceafă. Are o respiraţie oribilă, înţepătoare, mai grea decât a lui Radu după ce mănâncă o shaorma cu ceapă, mult mai grea.
Dintr-o sursă pe care nu o pot depista, se aud zgomote care dau de gol o persoană care se agită şi foşneşte nervos o pungă căutând în grabă ceva. Nu se opreşte. Cineva tuşeşte. Cineva strănută. Punga tot foşneşte. Câinele respiră şi bărbatul cu ochelarii în formă de semilună tot bate in geam. Şi tot plescăie.
Şoferul pune frână. Cineva se ţine de mânerul de deasupra capului meu. Scârţâie. Băiatul de lângă mine care are bretonul întins cu placa şi dat cu gel ascultă muzică. Ceva ce vrea să semene cu muzică, oricum. Tobe. Bass. Tobetobetobe. E atât de tare; nu înţeleg cum poate ţine căştile în urechi fără să îi pocnească timpanele.
Iar tuşeşte cineva. Este întrerupt de un telefon mobil. O sonerie enervantă şi repetitivă. Nu răspunde nimeni.
Sună.
Sună.
Trebuie să răspundă odată!
Iar sună.
-COBORÂŢI? întreb eu o doamnă care poartă pe buze un ruj roşu ca sângele.
-Dar nu e staţie aici domnişoară, îmi răspunde ea înţepată.
-Nu contează.
Cobor.
r.
luni, 25 februarie 2008
Evolutie?
Te-ai schimbat.
Mă uit la tine şi nu mai văd acelaşi om care cândva trăia din şaorma de la colţ. Ai înlocuit căştile de pe urechile tale din care odată răsunau tobele şi bassul cu câte o carte, două. Nu mai opreşti orice fată de pe stradă să o agăţi cu fosta ta celebră replică -
"Nişte cico, păpuşico?"
Ţi-ai spălat şi ghiozdanul- poate cu Vanish, poate cu acetonă-tu ştii. Cert e că acum nu se mai cunoaşte nici o urmă de marker. Am scris si eu ceva pe el odată, dar nu cred că mai ţii minte. N-a mai ramas nimic. Arată atât de gol, de dezbrăcat... Dezbrăcat de atâtea amintiri. Mă întreb de ce ai facut-o... Mă rog, alegerea ta.
Ai şi slăbit, parcă eşti mai aschilambic decât de obicei. Doar părul ţi-a rămas la fel. La fel de mare şi pufos.
Câteodată te văd în staţie la Călăraşi. Nu cred că m-am schimbat atât de mult încât să nu mă recunoşti când îţi fac semne disperate din tramvaiul care trece pe lângă tine. Tu te uiţi prin mine de fiecare dată. Te uiţi prin mine ca atunci când te uitai prin sticla de apă minerală şi în loc să vezi bulele din ea tu vedeai eticheta de pe partea celalta. Niciodată nu te-am văzut atât de abătut...
Fă ceva!
r.
"Nişte cico, păpuşico?"
Ţi-ai spălat şi ghiozdanul- poate cu Vanish, poate cu acetonă-tu ştii. Cert e că acum nu se mai cunoaşte nici o urmă de marker. Am scris si eu ceva pe el odată, dar nu cred că mai ţii minte. N-a mai ramas nimic. Arată atât de gol, de dezbrăcat... Dezbrăcat de atâtea amintiri. Mă întreb de ce ai facut-o... Mă rog, alegerea ta.
Ai şi slăbit, parcă eşti mai aschilambic decât de obicei. Doar părul ţi-a rămas la fel. La fel de mare şi pufos.
Câteodată te văd în staţie la Călăraşi. Nu cred că m-am schimbat atât de mult încât să nu mă recunoşti când îţi fac semne disperate din tramvaiul care trece pe lângă tine. Tu te uiţi prin mine de fiecare dată. Te uiţi prin mine ca atunci când te uitai prin sticla de apă minerală şi în loc să vezi bulele din ea tu vedeai eticheta de pe partea celalta. Niciodată nu te-am văzut atât de abătut...
Fă ceva!
r.
miercuri, 20 februarie 2008
2 in 1
Ea:
Era o fată normală. Nici urâtă nici frumoasă. Nici grasă nici slabă. Nici înaltă nici scundă. Îşi purta părul prins în coadă şi avea ochii făcuţi cu dermatograf. În fiecare zi la fel. Şi purta tricouri decoltate, îi plăcea să îşi arate claviculele. Câteodată stătea şi se uita în gol cu ochii mari şi capul greoi în timp ce îşi rodea unghiile de la mâna stângă. Numai de la mâna stângă. Cu dreapta întorcea pe degete un pix Stabilo. Acelaşi pix cu cerneală albastră în fiecare zi.
Avea tenişii murdari şi hainele decolorate. Adora să joace Scrabble, totuşi niciodată nu a putut să pronunţe "supercalifragilisticespialadocious".
Nu râdea cu nimeni şi de nimeni niciodată şi niciodată nu spunea niciodată. Ticuri verbale nu avea dar mereu i-au plăcut rârâiţii şi sâsâiţii. Avea degete lungi şi feminine.În fiecare zi vorbea cu câte cineva pe unde mergea şi în fiecare zi se găsea câte o băbuţă căreia să îi care sacoşele cu pepeni.
El:
Era frumos. Avea o figură prietenoasă cu nişte ochi mari şi verzi ca gazonul de la Wimbledon, pe jumatate încadraţi de nişte sprâncene stufoase şi uşor arcuite. Vorbele lui se conturau pe nişte buze rotunde şi roz care păreau moi ca puful din puiul de pernă pe care dormea în fiecare noapte. Era destul de înalt, avea spatele lat şi îi plăcea la nebunie să poarte adidaşi. Peste tot mergea în adidaşi. Şi la film şi pe stradă şi la teatru şi la petreceri...Câteodată purta o cămaşa albă cu dungi bleumarin care făcea cute la aproape fiecare mişcare de-a lui. Era o fire veselă; de obicei înainte ca lacrima să îi ajungă în colţul gurii i-ar apărea un zâmbet imens pe faţă, care lăsa să se vadă o dantură perfectă şi nişte dinţi de un alb imaculat. Avea un păr uriaş şi nu suporta mirosul de peşte. Îşi respecta toate promisiunile şi nu minţea niciodată.
Nu saluta pe nimeni niciodată. Ei îl salutau pe el.
Ei:
Erau pâinea şi untul. Erau podeaua şi covorul. Focul şi oxigenul. Copilul gras şi ciocolata. Erau pixul şi mina. Mierea şi albina. Calendarul şi data. Ochelarii şi lentila. Ecuaţia şi egalul. Apa minerală şi bulele din ea. Tutunul si nicotina. Erau pantalonii şi cureaua. Chirurgul şi bisturiul. Dirigintele şi catalogul. Alpinistul şi carabiniera. Peretele şi tapetul. Maşina şi volanul. Bradul şi răşina. Erau curcubeul şi culorile. Şoseaua şi semnul de circulaţie. Limba romană şi diacriticele. Trenul şi şina. Elecricitatea şi stâlpul de telegraf. Patul şi cearceaful. Chitaristul şi chitara. Erau minutul şi secunda. Tabloul şi rama. Harta şi legenda. Radioul şi frecvenţa. Oul şi gălbenuşul. Fermoarul şi zala. Peştera şi stalagtitele. Degetul şi inelul. Banul şi portofelul. Dreadurile şi croşeta. Clespsidra şi nisipul.
Erau un Tot.
r.
Era o fată normală. Nici urâtă nici frumoasă. Nici grasă nici slabă. Nici înaltă nici scundă. Îşi purta părul prins în coadă şi avea ochii făcuţi cu dermatograf. În fiecare zi la fel. Şi purta tricouri decoltate, îi plăcea să îşi arate claviculele. Câteodată stătea şi se uita în gol cu ochii mari şi capul greoi în timp ce îşi rodea unghiile de la mâna stângă. Numai de la mâna stângă. Cu dreapta întorcea pe degete un pix Stabilo. Acelaşi pix cu cerneală albastră în fiecare zi.
Avea tenişii murdari şi hainele decolorate. Adora să joace Scrabble, totuşi niciodată nu a putut să pronunţe "supercalifragilisticespialadocious".
Nu râdea cu nimeni şi de nimeni niciodată şi niciodată nu spunea niciodată. Ticuri verbale nu avea dar mereu i-au plăcut rârâiţii şi sâsâiţii. Avea degete lungi şi feminine.În fiecare zi vorbea cu câte cineva pe unde mergea şi în fiecare zi se găsea câte o băbuţă căreia să îi care sacoşele cu pepeni.
El:
Era frumos. Avea o figură prietenoasă cu nişte ochi mari şi verzi ca gazonul de la Wimbledon, pe jumatate încadraţi de nişte sprâncene stufoase şi uşor arcuite. Vorbele lui se conturau pe nişte buze rotunde şi roz care păreau moi ca puful din puiul de pernă pe care dormea în fiecare noapte. Era destul de înalt, avea spatele lat şi îi plăcea la nebunie să poarte adidaşi. Peste tot mergea în adidaşi. Şi la film şi pe stradă şi la teatru şi la petreceri...Câteodată purta o cămaşa albă cu dungi bleumarin care făcea cute la aproape fiecare mişcare de-a lui. Era o fire veselă; de obicei înainte ca lacrima să îi ajungă în colţul gurii i-ar apărea un zâmbet imens pe faţă, care lăsa să se vadă o dantură perfectă şi nişte dinţi de un alb imaculat. Avea un păr uriaş şi nu suporta mirosul de peşte. Îşi respecta toate promisiunile şi nu minţea niciodată.
Nu saluta pe nimeni niciodată. Ei îl salutau pe el.
Ei:
Erau pâinea şi untul. Erau podeaua şi covorul. Focul şi oxigenul. Copilul gras şi ciocolata. Erau pixul şi mina. Mierea şi albina. Calendarul şi data. Ochelarii şi lentila. Ecuaţia şi egalul. Apa minerală şi bulele din ea. Tutunul si nicotina. Erau pantalonii şi cureaua. Chirurgul şi bisturiul. Dirigintele şi catalogul. Alpinistul şi carabiniera. Peretele şi tapetul. Maşina şi volanul. Bradul şi răşina. Erau curcubeul şi culorile. Şoseaua şi semnul de circulaţie. Limba romană şi diacriticele. Trenul şi şina. Elecricitatea şi stâlpul de telegraf. Patul şi cearceaful. Chitaristul şi chitara. Erau minutul şi secunda. Tabloul şi rama. Harta şi legenda. Radioul şi frecvenţa. Oul şi gălbenuşul. Fermoarul şi zala. Peştera şi stalagtitele. Degetul şi inelul. Banul şi portofelul. Dreadurile şi croşeta. Clespsidra şi nisipul.
Erau un Tot.
r.
duminică, 17 februarie 2008
Fraierule!
Fii atent, inchide ochii şi ascultă-mă!
Ce "nu"?! Hai taci odată, ai incredere in mine, ia-mă de mână şi hai să mergem! No peeking this time! Vezi să nu te împiedici de prag! Pe unde o luăm? La stânga sau la dreapta? Off...hai că dau cu banul, două secunde [...]
Pajură!
Nu mă mai bate atât la cap, o să vezi când ajungem. Şi crede-mă, o să ajungem. Nu ştiu când, dar stai liniştit, ce tremuri aşa?!
Stai un pic, opreşte-te; trebuie să ne ia o maşină de aici. Să pocnesc din degete şi... A, uite-o!
-De ce-ai intârziat aşa mult Albert?
-EU am intârziat?! Mă uitam la tine cum făceai "stânga/dreapta? Stânga sau dreapta, pe unde vrei s-o luăm?" Zici că erai dilie, ce mustaţa lu' Gandalf !? Hai, intraţi odată, mai repede, că altfel intârziaţi ! Alo, puştanu' - mai uşor cu portiera aia, că nu ţi-a cumpărat mă-ta vehicul!
-Puştan eşti tu bă!
Lasă-l, nu-l asculta, pune-ţi baticul la loc! Mi-ai promis...! Mai e puţin, lasă-ţi capul pe umărul meu, uite aşa. O să fim fericiţi. Şi o să ne facem casă. Da, o să strângem bani şi o să ne facem o vilă pe un nor. Norul Fericirii.
-'Ai puştanu' vezi la cap! Uite cu cine fac eu pe taximetristu' mă...'Ai de capu' meu... Beşi mă! Ia-l mai repede de-aici, n-auzi tu??
-Gata bă Albert, ce-ai păţit; de ce eşti aşa irascibil, iar a intrat nevastă-ta cu Jeep-u'-n pom?
-!@#$%^&*
-pa.
Niciodata n-am fost atât de aproape. Strânge-mă de mână! Nici nu-ţi imaginezi cât de puţin mai e. Groapăăă! Aşa, ia-o mai spre dreapta! Braavo pătrăţel! Cred că... cred că am ajuns !
Ups... nu e bine. Adică... nu arată bine deloc! Şi eram atât de aproape de data asta! Fir-ar să fie...
Hai, acum unde mergem? ai FA.
-Abcdefghijklmnopqrs...
Stop!
Loc cu "t"...
Timbuktu să fie..
Fraierule! Tu chiar m-ai crezut?!
Scoală-te, bă!
r.
Ce "nu"?! Hai taci odată, ai incredere in mine, ia-mă de mână şi hai să mergem! No peeking this time! Vezi să nu te împiedici de prag! Pe unde o luăm? La stânga sau la dreapta? Off...hai că dau cu banul, două secunde [...]
Pajură!
Nu mă mai bate atât la cap, o să vezi când ajungem. Şi crede-mă, o să ajungem. Nu ştiu când, dar stai liniştit, ce tremuri aşa?!
Stai un pic, opreşte-te; trebuie să ne ia o maşină de aici. Să pocnesc din degete şi... A, uite-o!
-De ce-ai intârziat aşa mult Albert?
-EU am intârziat?! Mă uitam la tine cum făceai "stânga/dreapta? Stânga sau dreapta, pe unde vrei s-o luăm?" Zici că erai dilie, ce mustaţa lu' Gandalf !? Hai, intraţi odată, mai repede, că altfel intârziaţi ! Alo, puştanu' - mai uşor cu portiera aia, că nu ţi-a cumpărat mă-ta vehicul!
-Puştan eşti tu bă!
Lasă-l, nu-l asculta, pune-ţi baticul la loc! Mi-ai promis...! Mai e puţin, lasă-ţi capul pe umărul meu, uite aşa. O să fim fericiţi. Şi o să ne facem casă. Da, o să strângem bani şi o să ne facem o vilă pe un nor. Norul Fericirii.
-'Ai puştanu' vezi la cap! Uite cu cine fac eu pe taximetristu' mă...'Ai de capu' meu... Beşi mă! Ia-l mai repede de-aici, n-auzi tu??
-Gata bă Albert, ce-ai păţit; de ce eşti aşa irascibil, iar a intrat nevastă-ta cu Jeep-u'-n pom?
-!@#$%^&*
-pa.
Niciodata n-am fost atât de aproape. Strânge-mă de mână! Nici nu-ţi imaginezi cât de puţin mai e. Groapăăă! Aşa, ia-o mai spre dreapta! Braavo pătrăţel! Cred că... cred că am ajuns !
Ups... nu e bine. Adică... nu arată bine deloc! Şi eram atât de aproape de data asta! Fir-ar să fie...
Hai, acum unde mergem? ai FA.
-Abcdefghijklmnopqrs...
Stop!
Loc cu "t"...
Timbuktu să fie..
Fraierule! Tu chiar m-ai crezut?!
Scoală-te, bă!
r.
marți, 12 februarie 2008
Si daca?
Şi dacă i-ai fi dat lu' tanti de la colţ zece mii?
Şi dacă nu ţi-ai mai fi târşâit bocancii, aşa cum te-am rugat?
Şi dacă ai fi duş gunoiul de dimineaţă?
Şi dacă nu ţi-ar fi plăcut Ocs doar pentru că toată lumea îi ascultă?
Şi dacă nu ai fi dat massul ăla tâmpit?
Şi dacă ai crede în Dumnezeu?
Şi dacă ai fi ştiut capitala lui Burkina Faso?
Şi dacă nu ai fi minţit când ai zis că nu ai un senvis, când de fapt aveai două în ghiozdan?
Şi dacă nu ţi-ai fi dat ultimii bani pe un pachet de Winchester Menthol?
Şi dacă ai fi pus fiecare lucru la locul lui?
Şi dacă nu ai mai fi mers pe proaspat-construitele piste de biciclete?
Şi dacă ţi-ai fi spălat vasele?
Şi dacă ţi-ai fi cumpărat bilet de tramvai?
Şi dacă i-ai fi cerut o pungă de zahăr vecinului de dedesubt?
Şi dacă nu ai fi întârziat la prima oră?
Şi dacă de fapt ai fi trecut pe la şcoala?
Şi dacă nu i-ai fi pus chiloţii fratiorului sau surioarei tale pe cap înainte să pleci?
Şi dacă nu i-ai fi furat din pensie lu bunica-tu'?
Şi dacă nu ai fi aruncat amblajul de la Mars pe jos?
Şi dacă nu te-ai fi uitat aşa la el când el se uita aşa aşa la tine?
Şi dacă nu ai fi băut aşa mult aseară?
Şi dacă încă ai crede în Moş Crăciun?
Şi dacă i-ai fi spus noapte bună lu' maică-ta înainte să te culci?
Şi dacă te-ai fi pieptănat înainte să fi ieşit din casă?
Şi dacă te-ai fi ţinut de cuvânt?
Şi dacă ai fi avut numărul leucocitelor mai mare decât îl ai acum?
Şi dacă ai fi avut degetul arătător de la picior mai mare decât degetul mare?
Şi dacă culoarea ta preferată ar fi fost albastru?
Şi dacă nu ţi-ai fi îndreptat părul cu placa?
Şi dacă nu ar fi comparat infiniturile între ele?
Şi dacă nu ai fi purtat şosete diferite?
Şi dacă încă ar fi ziua de dupa revelion, orele 09:00?
Şi dacă ai mai fi cântat Visul o data?
Şi dacă ai fi ştiut programul pentru palindrom?
.
.
.
Ai fi fost un om mai bun?
Ai fi fost un om mai rău?
r.
Şi dacă nu ţi-ai mai fi târşâit bocancii, aşa cum te-am rugat?
Şi dacă ai fi duş gunoiul de dimineaţă?
Şi dacă nu ţi-ar fi plăcut Ocs doar pentru că toată lumea îi ascultă?
Şi dacă nu ai fi dat massul ăla tâmpit?
Şi dacă ai crede în Dumnezeu?
Şi dacă ai fi ştiut capitala lui Burkina Faso?
Şi dacă nu ai fi minţit când ai zis că nu ai un senvis, când de fapt aveai două în ghiozdan?
Şi dacă nu ţi-ai fi dat ultimii bani pe un pachet de Winchester Menthol?
Şi dacă ai fi pus fiecare lucru la locul lui?
Şi dacă nu ai mai fi mers pe proaspat-construitele piste de biciclete?
Şi dacă ţi-ai fi spălat vasele?
Şi dacă ţi-ai fi cumpărat bilet de tramvai?
Şi dacă i-ai fi cerut o pungă de zahăr vecinului de dedesubt?
Şi dacă nu ai fi întârziat la prima oră?
Şi dacă de fapt ai fi trecut pe la şcoala?
Şi dacă nu i-ai fi pus chiloţii fratiorului sau surioarei tale pe cap înainte să pleci?
Şi dacă nu i-ai fi furat din pensie lu bunica-tu'?
Şi dacă nu ai fi aruncat amblajul de la Mars pe jos?
Şi dacă nu te-ai fi uitat aşa la el când el se uita aşa aşa la tine?
Şi dacă nu ai fi băut aşa mult aseară?
Şi dacă încă ai crede în Moş Crăciun?
Şi dacă i-ai fi spus noapte bună lu' maică-ta înainte să te culci?
Şi dacă te-ai fi pieptănat înainte să fi ieşit din casă?
Şi dacă te-ai fi ţinut de cuvânt?
Şi dacă ai fi avut numărul leucocitelor mai mare decât îl ai acum?
Şi dacă ai fi avut degetul arătător de la picior mai mare decât degetul mare?
Şi dacă culoarea ta preferată ar fi fost albastru?
Şi dacă nu ţi-ai fi îndreptat părul cu placa?
Şi dacă nu ar fi comparat infiniturile între ele?
Şi dacă nu ai fi purtat şosete diferite?
Şi dacă încă ar fi ziua de dupa revelion, orele 09:00?
Şi dacă ai mai fi cântat Visul o data?
Şi dacă ai fi ştiut programul pentru palindrom?
.
.
.
Ai fi fost un om mai bun?
Ai fi fost un om mai rău?
r.
duminică, 10 februarie 2008
Bitter Sweet Symphony
Deci cum ziceam...[si avand in vedere faptul ca oricum nimeni nu ma citeste, imi permit sa scriu aici cam orice :D]...Mdap, chiar se termina totul. Si ce faci cand se termina? Iti bagi capul in veceu si te uiti ce misto se duc bulele spre suprafata? Poate nu in veceu de fapt...E cale prea lunga; trebuie sa te apleeeci...Nici chiuveta nu e buna ca trebuie sa pui dopul...sa astepti sa se umple si dup-aia daca nu esti atent, cand bagi capul da apa pe-afara si dup-aia mai trebuie sa si stergi pe jos...
Pai si totusi... Ce faci? Ce faci cand iti dai seama ca nu ai mai fost atat de dezamagit vreodata si ca tot ce ai reusit sa castigi de-a lungul timpului cand ai luptat mai mult decat ar lupta niste japonezi grasi intr-un meci de sumo se duce.. se duce pe Valea Sambetei, se duce ca un iepuras cu artifici in fund, ca Apollo spre Luna, ca o sageata propagata din arcul lui Legolas, ca un Bugatti pe Coasta de Azur, ca milioanele fara numar de la nuntile de manelisti... Se duce DRACU'.Ce faci?
Unii stau acasa si se uita la filme deprimante, altii asculta melodii deprimante, altii poate chiar or fi in stare sa citeasca.Carti deprimante. Altii mananca multa Mancare Deprimanta- cartofi prajiiiti! Cartofii prajiti chiar mi se par deprimanti, nu stiu de ce. Oricum, sa revenim: Unii poate stau la geam si au ganduri deprimante iar altii poate scriu in jurnale chestii deprimante.
Si aici apare dilema: Din nou eterna intrebare - "Ce faci?"- Te duci la cine te-a suparat si ii dai o palma in creierul mic sperand ca o sa cada si o sa isi infiga dintii in trotuarul
de pe Calea Victoriei? Sau iei o cheie (sau surubelnita- vezi diagrama dreapta) si i-o rasucesti in ochi pana i se transforma intr-o pasta omogena de culoare alba?
Deci. Descarcarile de genul sau ... uiti?
Eu personal, nu ca imi place mai putin ultima varianta, dar imi surad mai mult primele doua.
Si, cu ochii mari fetita se intoarse la ei si le spuse :
"In loc de dragoste, faima, M&M's rosii, bezele, sau bani dati-mi adevarul."
r.
Pai si totusi... Ce faci? Ce faci cand iti dai seama ca nu ai mai fost atat de dezamagit vreodata si ca tot ce ai reusit sa castigi de-a lungul timpului cand ai luptat mai mult decat ar lupta niste japonezi grasi intr-un meci de sumo se duce.. se duce pe Valea Sambetei, se duce ca un iepuras cu artifici in fund, ca Apollo spre Luna, ca o sageata propagata din arcul lui Legolas, ca un Bugatti pe Coasta de Azur, ca milioanele fara numar de la nuntile de manelisti... Se duce DRACU'.Ce faci?
Unii stau acasa si se uita la filme deprimante, altii asculta melodii deprimante, altii poate chiar or fi in stare sa citeasca.Carti deprimante. Altii mananca multa Mancare Deprimanta- cartofi prajiiiti! Cartofii prajiti chiar mi se par deprimanti, nu stiu de ce. Oricum, sa revenim: Unii poate stau la geam si au ganduri deprimante iar altii poate scriu in jurnale chestii deprimante.
Si aici apare dilema: Din nou eterna intrebare - "Ce faci?"- Te duci la cine te-a suparat si ii dai o palma in creierul mic sperand ca o sa cada si o sa isi infiga dintii in trotuarul
de pe Calea Victoriei? Sau iei o cheie (sau surubelnita- vezi diagrama dreapta) si i-o rasucesti in ochi pana i se transforma intr-o pasta omogena de culoare alba?Deci. Descarcarile de genul sau ... uiti?
Eu personal, nu ca imi place mai putin ultima varianta, dar imi surad mai mult primele doua.
Si, cu ochii mari fetita se intoarse la ei si le spuse :
"In loc de dragoste, faima, M&M's rosii, bezele, sau bani dati-mi adevarul."
luni, 4 februarie 2008
duminică, 3 februarie 2008
Bloggin'?
Eu am zis ca nu o sa-mi fac niciodata blog. But then here i am.Primul meu post.. Poate ca blogul e ca o tigare.Ai un fum? Da si mie.Daca tot se fumeaza in curtea scolii, sa se apuce si fetiscanele de a saptea.Numai ca eu sunt a zecea(-putine cuvinte, multe intelesuri).
Nu stiu exact de ce m-am hotarat sa.. penetrez si eu in aceasta "blogosfera".. si nici nu ma astept sa fie hitul primaverii dar hei, poate e mai educativ decat un joc de Age of Empires.
..Oricum o sa ma plictisesc.
Si totusi.. acum chiar mi-e dor de munte.Da, cred ca de-asta mi-am facut blog.. Trebuia sa spun cuiva si pt ca Ada nu e pe net, Radu probabil isi face detenta, Vlad mananca, Teo e la Predeal si oricum i-am consumat deja toate minutele (cred ca voi face un entry separat pentru a ilustra circumstantele in care i-am consumat minutele lui Teo), iar Miruna e la Giurgiu,eu am ramas singura in fata monitorului si acum trebuie sa stiti cu totii ca mie mi-e dor de munte.
E super la mare, dar parca imi place mai mult sa merg pana la refuz pe poteci,creste,chei,prin rauri pan' la gat cu rucsacu' pe sus, vara pe brana nu stiu care si pe valea nu stiu cum, jnepeni, pietricele, grohotisuri, pietre, bolovani,poieni. Atatea alte suprafete pe care doua picioare pot merge inafara de betonul din Bucuresti.Sa stii ca gravitatia te atrage in locuri mai frumoase, unde denivelarile de teren sunt diferite de gropile din Bucuresti care ajuta cafeaua sa se amestece singura in masina.Sa stiu ca, cu cat o sa obosesc mai mult pe drum, cu atat o sa fiu mai fericita dupa, cand o sa ajung si o sa ZAC.Chiar daca trebuie sa traga mereu cineva de mine pana acolo.Mi-e lene. Dar e frumos sa traga cineva de tine. Mie imi place.
Abia astept sa plec.Si nu ma mai intorc. Sa ramaneti voi aici.
r.
Nu stiu exact de ce m-am hotarat sa.. penetrez si eu in aceasta "blogosfera".. si nici nu ma astept sa fie hitul primaverii dar hei, poate e mai educativ decat un joc de Age of Empires.
..Oricum o sa ma plictisesc.
Si totusi.. acum chiar mi-e dor de munte.Da, cred ca de-asta mi-am facut blog.. Trebuia sa spun cuiva si pt ca Ada nu e pe net, Radu probabil isi face detenta, Vlad mananca, Teo e la Predeal si oricum i-am consumat deja toate minutele (cred ca voi face un entry separat pentru a ilustra circumstantele in care i-am consumat minutele lui Teo), iar Miruna e la Giurgiu,eu am ramas singura in fata monitorului si acum trebuie sa stiti cu totii ca mie mi-e dor de munte.
E super la mare, dar parca imi place mai mult sa merg pana la refuz pe poteci,creste,chei,prin rauri pan' la gat cu rucsacu' pe sus, vara pe brana nu stiu care si pe valea nu stiu cum, jnepeni, pietricele, grohotisuri, pietre, bolovani,poieni. Atatea alte suprafete pe care doua picioare pot merge inafara de betonul din Bucuresti.Sa stii ca gravitatia te atrage in locuri mai frumoase, unde denivelarile de teren sunt diferite de gropile din Bucuresti care ajuta cafeaua sa se amestece singura in masina.Sa stiu ca, cu cat o sa obosesc mai mult pe drum, cu atat o sa fiu mai fericita dupa, cand o sa ajung si o sa ZAC.Chiar daca trebuie sa traga mereu cineva de mine pana acolo.Mi-e lene. Dar e frumos sa traga cineva de tine. Mie imi place.
Abia astept sa plec.Si nu ma mai intorc. Sa ramaneti voi aici.
r.
joi, 6 decembrie 2007
marți, 27 noiembrie 2007
Sa ne ninga, sa ne ploaie, sa ne ude pan' la coa....ste
BINE!I-am zis deja.pupc ai dorm ja mine.Sună-mă!Îţi ies fluturaşi din cap.what happened?:-P Aj în 5 min.Mai aşteaptă 5 min :D T sun în 20 d min. Ciuciu...Eu s la concert...T sun după :) Şi e de calitate? Ai gustat-o?:-P fr'teeeeee. Noapte carpatină buzele tale au gust de răşină, noapte la mare buzele tale au gust de sare, noapte-n bucureşti ai gust de tine. Nu dăm test. Copil fii antenă m-a văzut fractu azi şi mi-a bătut într-un geam de s-a gelozat azra :P eh. Chestia verde o primeşti mâine. Ce ne facem la istorie oh man :-( mâine vorba ta.. Măcar de 9 să fie. Măcar :-P nighty night. Mersi măi! Copil mi-am uitat eşarfa la tine. :-P să o recuperezi şi tu mâine plsthxbye. BEGIN:VCARD VERSION:2.1 N:;Rocco FN:Rocco TEL;CELL:0724664** X-IRMC-LUID:0002000001D1 END:VCARD. Cu plăcere. Ba da e ok. N-am cum sunama dak e ceva şi să-mi mai zici de munte. Intră pe net dacă vrei c++ Scuze ciuciu că nu te-am mai sunat dar acu am ajuns în cameră am asc până acu cu tata de la 12 pink fluid. Ce faci bă mai vii? Rux poţi să îmi aduci şi mie mâine cartea the sisterhood of the travelling pants?kisses. Scz că am fost un trist... Să intri ca să-ţi trimit la fizică. Ora 5, tnb.Poţi veni?Măi nuj dacă dăm test. Acu strigă catalogu. Da. Ţii bareu cu aratatoru pe 2. Film la 8 ne vedem la 7.Ruxi... T sun în 10 15.Vino că le motiv. Am început să am halucinaţii de la oboseală mamă cât de nasol mi se părea că văd oameni mai bine mă culc am ajuns somn uşor. De ce nu vii? A trecut şi sapt asta şi tot nu ne-am văzut...şi luni începi şcoala mi-era dor să mai vb. Hai coaie bine eu mă duc să îmi iau caiete şi apoi nu ştiu dacă vrei ne vedem dacă nu mâine nu mai bea că corina aia vrea să te îmbete.Ok asta e e bine că te am văzut. Bună ruxi uite voiam să îţi zic că îmi fac ziua la buşteni de pe 5 pe 6 sept şi voiam să ştiu dacă vii şi tu.Eu plec o sapt ini moldova dacă eşti prin bv sunama kas la folk fest, mie îmi e dor:D Dă şi tu un semn de viaţă... :))o să.mi amintesc cuvintele tale. Mi-au zis şi mie unii asta dar n-am vrut să-ţi dau msg :)). Bha am luat 9.2 Pupx Me go home.T pup Zimi când pleci...k să trec sati las o prăjitură de la bunici. Scapama scapama te rog!!bip knd te pot suna. Eşti un emo>:P.Bn koae.Snt la bug jucăm cs. Dupaa peafara. T pupx. Pe la 4 juma ajungem să nu pleci că ne supăram bine dada? Bineee. Sunt la mine acasă cu paula scot câinele şi fac 45 de minute ia zi ne aştepţi sau cum facem. Nu-mi mai aduce sac..nu car nimic :)) Dacă ai fi un gândăcel unde te-ai afla?Dimineaţa kndd mă scol fac o labă d control iar ja 10 ink 1 s mă s.imt k întotdeauna mama face taiteh tatasi bagă puţa-n ei iar copiii c manaok fak o labă şi se culk sink uma şi s culk sink unan pijamale îninte de culcare.L-aţi văzut? Vezi că pleci epilată şi cu o conştiinţă grea:D Ba nu vreau.Coaie mişcate ce kkt faci a venit galbura şi ai început să asculte pe aici vino mai repede la noi în cls. Daţi proba la sport? Bah, aţi vrea să plekm miercuri după masă la slanic şi să ne întoarcem pe vineri, sambata? Să îl întrebi pe andrei dacă vrea să vină pe motoare şi să veniţi şi voi vă rog frumos. Căutare binară, bubble s,interclasare, diferenţa dintre mulţimi, reuniune, intersecţia.Răsp la reading. Ruxi bucătăria e 2,5 m înaltă şi are 2 juma pe 3 juma. Intră pe mess.Proiect. Mess?:-D Totul e iluminat acum pe hbo dak poţi să te uiţi run forest run :D Nu mai pot să ajung eu la 8 plec din braşov.La mulţi ani! să trăieşti să înfloreşti să ai succes în tot ce îţi propui şi să fii sănătoasă şi iubită! Happy bday! să fii mai fericită decât până acum, să ai parte de tot ce crezi că îţi lipseşte şi de inner peace. biig hug ti pupa mariuca! Sunt sigură că dormi but i dont care! E ZIUA TAAAAAAAAAA!!!! La mulţi mulţi mulţi mulţi ani şi să fii cât mai fericită şi sănătoasă. Implinisitiar toate dorinţele şi fie ca gândurile bune să devină realitate Bă mi-am pus alarma ca să îţi scriu mesaju din timp pt că vroiam să fiu prima care te lamultzeneste pe data de 2 mai deci: LA MULŢI MULŢI ANI! Să fii iubită, fericită, blabla şi îţi doresc să zâmbeşti cât se paote de mult pt că ţie oricum îţi este greu să stai cu gura închisă. te iubesc >D:<>D:D:<. Orele de info se termină la 2 fără 10. adu boxele lu krissu. Coaieeeeeeee regret fapta dar nu am cada:( bine du-te si spălaţi podoaba capilară blondino. Ciao bela. Nu mai vine ala la fara un sfert. Zice cange sa pui înregistrarea pt radio pe un mp3 ipod o aduci azi sc. K gata nu mai fac glume desp tine... numai scoatema de aici! vreau la shanjy! Ag5.P . Ce buletine? Hai mah ati ieşit? Bnh da nu dormi si tu atat . Dami mie pls info. pipera :D. femeie ! Ia-ma mai rpd k mor! am clătite :) buna maine la curs sa nu uiţi agenda te rog! bogdan. Bah suntem localu unde scrie p diavlo.pup. Io am ajuns citesc la soare in fata la tine. pup Bah vezi aku plek din nou k uitasem akasa...sorry. Ciuciu...Vezi k nu mai pot sa intru..Iar m-am certat q tata... ...Aaa crezi ca ai putea savb u q teo :) ştii u c intrebari sa pui. Am incredere in u:P. Vezi nu am mai dat test, dam marţi :)) Coiţe sunt in făgăraş.Cre k aj la 5 paote n vdm vii la mn sau ceva. Xcum got smth gud 4u. T pup tare& sun knd aj buc. Nevermind...doar muream d plictiseala la bunici.. .Pup. Baaa! doare arsuraaa! s-a infectat :-s dak mor o sa ma ai pe constiinta. nenorocito! Acu vin nu pot sa cred k ai ajuns înaintea mea :)).Help.Ruxi pe cine pe ?Ajunge aqm in vreo 10 min pup! AM LUAT 10 LA MATE !!! Get well soon :D Frate,suna ocupat. Vezi si tu,nuj sa te pot suna. Ruuuxi puuxi mi amor ce faci? Ma enervează galbura X( e km tăcut pe la şcl fara tine :))ne-a dat minna 2 foi pt marţi. puup. acum am chimie. Neata ruxo. Dk striga catalogu zi-i k eu si teo avem un proiect si ca asta incerkm sa ii zic când am intrat dar mi-a închis usa in nas . bababa deci eu nu am 2 !!!! deci galbura e cel mai sexy bun ri super tare om din univers :X:X am dată. teo. Ieşi u l pauză în stradă la copac că nu mai intru pup. Ce faci Rux? ai timp diseară să te scot la o plimbare? Bha m-am urcat în 86 aku 2 staţii d la mn. Sorry.. mă grăbesc. Hai culcă-te iubi k eşti varză :)) te pup. squeeezy hugs Unde eşti telefonu lu ruxacel? Înapoiază-te pasaricooooo!. Nu am ajusn încă mai am puţin. Plictiseală de mor. Sg lucru care a spart gheaţa a fost o muşcătura de viespe în spate la porci când m-am dus să fumez. Bha ăştia au început să împartă. Când ajungi nu e chiar aşa multă lume.Pup. Mersi. Muah! Scz da îmi pikse netu. ho mă stai calmă! :)) ce mă intrebasei de nu am apukt să îţi răsp? Salut mă. Poţi să iei de cât ai bani. Te pup. Poate o să vbeasca. nush zic şi euu. şi shuzi o să găseşti mă. tre să fie cv mă mai interesez de magazine pe la fratimiu k poate mai ştie hai go home :*. shuzi vans cu 1 3 sute intră puţin pe mess pt det. Da frt te ast la tnb. Bă tu eşti aks? K vin imed mă aduce tata. rpl cât mai rpd. M-am urcat în tren plec în 5 min, pa. Ah nu îmi plătise nimeni telu şi nu am putut să îţi răsp la mesaj. sorry. sper ca până acum ai mâncat :)) la concert a fost superb & genial am fost la 3 m de ei. knd au intrat pe scenă îmi tremurau picioarele :)) acu 2 seri am băut bacardi breezer şi 2 beri cu bro şi nişte ţipe straineze şi eram km dizzy :d şi am ajuns aks pe la 3 şi ceva şi se uita mama urât noi. ne-a aşteptat geam :)) ce faci? ce munţi escaladezi? :d sper distrezi. pup u take care :* Nu-s aks acu. ajung târziu. u nu eşti la mare ? Vin plec joi vineri. Poate găsiţi . E bn hera. ada si miru dc nu vin? I am almost black ;)) nu pot sa cred k îmi zici mie la 400 de km dist k nai cu ce îmbraci. Eu miam luat 2 genţi inel tricou sexy cu 2 beer or not 2 beer :X am 50 de dolari de plata:X always teo. Ruxiiiii????Park mergeam bazin????Buna ! azi te-a sunat uritescu cumva? p mine dap si mi-a zis de o emisiune pe la 7-8 insa nu mai tin minte pe ce post. tvr 2 park u ştii? Îmi cer scz. Dar ai putea sa te pui si tu in locul celuilalt când urli ca aşa nu rezolvi nimiv. Hav fun. Nu really. Scz... Nu rpl k culc. Vila Dini- 0244514768 dak nu au ne găsim cazare acolo... Ce-ati făcut la mate ? Ruxx pls adu-mi mie traseul rog nu uita! Luni, marţi vine si la tine orite 3.3 mpx mergem excursie poze. puuup. R u ok? ajungi ? Poţi sa vii mai devreme? vb cu femeia de servici când ajungi sc. E prost messu io o fiu sc 10 vb io cu femeia. sun când rezolv. am ieşit după mes . dci cui zicem.. lu lili marin sau femeia de servici aia grasa si de treaba ? Rux noi aku plecam vezi k daca nu găsim ordine nu ai vrea sa ştii ce se intampla >:) sa nu uiţi jucăriile pls. Iti mai dau un bp de dim k sa nu uiţi. Mai eşti sup? dak eşti ...a..vad eu maine ce iti fac..Hello monkey auzi chair ai vrut sa ma inviţi pe bune? Cat de tare ca soramea nu vroia sa vin. So mean of her. RUXI VEZI K AM VB CU AI MEI ŞI AU ZIS K ÎN PRINC NU MĂ LASĂ LA MUNTE.NU VREAU SĂ INSIST.MAR LASA NUMAI OBLIGAŢI. E COMPVICAT.TEO.La uşă! Nu sunt la tine mare problemă. Da la arc. Nu te grăbi prea tare :D and mostly be calm ;) Unde eşti? Ruxi! omg im sry i just got ure txt 2day cus my mobile was in holland whilst i went skiing wit lea in switzerland! but yh i havent heard from u in so long ill hav 2 cal 1 of these days! love youu cristina. Sărbători fericite! Fratele lu miruna. Care nu te urăşte. Happy easter şi ţie :) Adu şi tu cărbune pt desen dak mai ai.
V-am iubit vă iubesc şi tot o să vă. Zi-le Nicule!
Le-am şters pe toate
V-am iubit vă iubesc şi tot o să vă. Zi-le Nicule!
Le-am şters pe toate
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
